Distribuie
Carol Birch, În umbra eșafodului, Editura All, București, 2016
Roman inspirat dintr-un caz real
Margaret Catchpole, femeia care a fost condamnată de două ori la moarte și a reușit să scape de fiecare dată, își spune povestea, peste veacuri, cu o forță emoțională care te afectează profund.
Margaret Catchpole a existat în carne și oase, iar scrisorile pe care le-a trimis din exil celor rămași acasă au supraviețuit până astăzi. S-a născut în 1762 în Suffolk, Marea Britanie, ca fiică de plugar și a murit în New South Wales, Australia, în 1819. Faptele ei curajoase, multe săvârșite în goana calului, farmecul și spiritul ei liber i-au conferit un statut aproape legendar.
În romanul lui Carol Birch, Margaret își începe povestea la 54 de ani, în contextul dramatic al unei nașteri din New South Wales. Fulgerele scăpărătoare anunță furtuna, iar Margaret, moașă acum, îi ajută pe mamă și pe nou-născut să se adăpostească într-un hambar, de unde vor vedea în scurt timp cum casa le este luată de ape. În acele momente, Margaret își amintește viața furtunoasă pe care a lăsat-o în urmă.
Când avea numai șase ani, frații și surorile ei au dus-o să vadă cum Jane Brewer, falsificatoare de bani, este spânzurată și apoi arsă pentru faptele ei. Această imagine avea să o bântuie toată viața. La maturitate, ca servitoare în casa unei familii înstărite și, în același timp, protectoare a infractorilor, Margaret a dus o viață dublă. Inevitabil, a urmat decăderea. Când iubitul ei a intrat la închisoare, Margaret a furat un cal cu intenția de a-l vinde ca să facă rost de bani pentru eliberare, dar nu a izbutit să își ducă planul la îndeplinire. A fost prinsă și condamnată la spânzurătoare. Nu o dată, ci de două ori… Iar aventurile neînfricatei Margaret Catchpole sunt departe de a se fi sfârșit aici.
În Suffolk există până astăzi o cârciumă care îi poartă numele, iar pe malul râului Orwell există o casă, numită „casa cu pisici”, unde se spune ca Margaret obișnuia să așeze o pisică împăiată în fereastră pentru a-i avertiza pe contrabandiști de sosirea portăreilor. În Australia, secția de maternitate a Spitalului Hawkesbury din Windsor, New South Wales, se numeste „Secția Catchpole”, ca o recunoaștere a activității ei de moașă din zilele de început ale coloniei. În localitatea Hobartville din apropiere există o stradă numită Catchpole Avenue.
Articole similare
Unul visează să-și întemeieze o familie. Celălalt a fugit, rupând toate legăturile. Se întâlnesc pe o insulă, în mijlocul Oceanului Indian, și, cu toate că nu-și dezvăluie secretele, se împrietenesc. Când primul decide să se întoarcă în Franța, al doilea îi adresează o rugăminte ciudată: să se ducă la Saint-Malo și să-i trimită vești despre cea pe care a abandonat-o cu șapte ani înainte, fără să lase nicio urmă... Mai multe despre carte - https://bjiasi.ebibliophil.ro/mon/ratacitorul-roman-wxt5wqmj/
Al treilea volum din seria Cercul Polar. În toiul sărbătorii de midsommar din Stenträsk, iese la suprafață în mlaștină un cadavru și toată lumea presupune că ar fi soția dispărută a lui Wiking Stromberg. Dar se dovedește că e vorba de un bărbat, iar cauza morții nu este înecul: trupul lui fusese țintuit de fundul mlaștinii cu un țăruș înfipt în inimă, ca și cum ar fi fost vampir. Pentru Wiking, această descoperire înseamnă o călătorie amețitoare în trecutul absolut tulburător al familiei sale. Muntele furtunii — o cronică despre violență și
Un bilet lăsat pe masa din bucătărie: „Iubitule, culeg niște mure arctice. Simt că trebuie să ies din apartament. Markus este la Karin." Și în colțul din dreapta jos, steluța cu cinci vârfuri, emblema ei. Helena nu s-a mai întors acasă, deși fetița ei a fost găsită abia respirând în Mlaștina Rece. Iar Wiking Stormberg nu și-a mai revenit după dispariția soției. A trăit doar pentru copii și serviciul lui din poliția din Stenträsk, și a devenit obsedat de mlaștini. După zeci de ani, fiul lor primește o scrisoare, o
