Distribuie
Considerat „cel mai neastâmpărat dintre copiii teribili ai literaturii noastre” și care ne-a dat „una dintre cele mai fericite parcelări în materie de roman”(Perpessicius), Ionel Teodoreanu a descoperit în literatura sa pajiștile cerești din paradisul adolescenței.
Într-un interviu, scriitorul afirma: „Scriu cu două vârfuri: unul în real, celalalt în poem” sau: „Poem și roman, mereu suprapuse. Contopire de viață și basm”.
Tot în acest mod s-a conturat și viața prozatorului. Pendulând în permanență între sentimente și rațiune.
Iar adolescenții de azi, cum sunt cei cu care ne-am întâlnit zilele trecute la Filiala „Garabet Ibrăileanu”, au de învățat nu doar din paginile scrise de Ionel Teodoreanu ci și din cele trăite. Romantic incurabil, Ionel Teodoreanu a știut să se mobilizeze în oricare dintre etapele vieții lui care i-au cerut rigoare, tenacitate, disciplină.
Iar dialogul de la finalul expunerii ne dă speranța că mesajul transmis a fost destul de clar și prin urmare asumat de toți acei minunați elevi ai clasei a VIII-a A de la Școala Gimnazială ”Elena Cuza”.
Articole similare
La o săptămână după intrarea în carantină împotriva epidemiei de Covid, în 2020, locatarii unei clădiri dărăpănate din Manhattan încep să se adune pe terasa de pe acoperiș în fiecare seară și să povestească. Pe zi ce trece, se strâng din ce în ce mai mulți vecini, aducându-și drept scaune navete și găleți pe care le întorc cu susul în jos. Treptat, locatarii - dintre care unii abia dacă au schimbat două vorbe până atunci - devin vecini în adevăratul sens al cuvântului. Paisprezece zile este un roman colectiv de un
Roman răsplătit cu primul US National Book Award și ecranizat în 1955 Povestea lui Frankie „Mașina”, veteran din Al Doilea Război Mondial dependent de morfină și copleșit de tentațiile și violența unei Americi uitate, este o descindere nemiloasă în intimitatea ruinei din sufletele celor uitați sau chiar respinși de societate. În încercările sale emoționante de a-și pune viața înapoi pe făgaș, crima pe care o comite s-ar putea să fie grija lui cea mai mică. Pentru că în inima sa, la fel ca în inima tuturor prietenilor și cunoscuților săi,
Astăzi,14 august, filiala noastră a făcut o călătorie în lumea animalelor și s-a transformat într-o pădure fermecată plină de mistere, unde micii exploratori au pornit într-o misiune specială: descoperirea secretelor din lumea animalelor. Fiecare întrebare a fost o provocare pentru imaginație și logică: au recunoscut coada în evantai a păunului, pașii greoi ai ursului și glasul mândru al cocoșului care dă deșteptarea la fermă. Entuziasmul a fost la cote maxime! Dincolo de distracție, copiii și-au exersat atenția, au învățat despre habitatele animalelor și au descoperit cât de important este să
