Acasă Sediul central Arta actorului: In memoriam PETRU CIUBOTARU

Arta actorului: In memoriam PETRU CIUBOTARU

26
0

ARTA ACTORULUI

In memoriam PETRU CIUBOTARU

(11 iun. 1939, Ciurea, jud. Iași – 8 nov. 2019, Iași)

Biblioteca  Județeană  „Gheorghe Asachi” Iași, alături de toți iubitorii de teatru,  ieșenii și nu numai, aduc un omagiu maestrului Petru Ciubotaru, știind că un actor moare numai o dată cu ultimul ecou al creațiilor sale, invitând la o retrospectivă a a rolurilor sale, alături de cuvintelor sale către noi, rămase în  interviuri și aplaudându-i încă o dată Arta sa unică.

„Întreaga lume e o scenă”,  William Shakespeare

motto ales de actor pentru pagina web a  Teatrului Naţional  Iaşi

Societar al Teatrul Naţional Iaşi, director adjunct al Teatrului Naţional Iaşi (1993-1997)

Teatrul ne arată „cum suntem”

Dacă nu e frescă socială, atunci teatrul nu-și mai are rostul.

Asta e misiunea, menirea.

De mii de ani de când există, teatrul e „oglinda lumii”, cum spunea Shakespeare.

55 de ani de teatru

cu un palmares de peste 256 de personaje pe scena  Naţionalului “Vasile Alecsandri”

Afișul spectacolului „Tinereţe fără bătrâneţe şi teatru fără de moarte”, la care a semnat atât scenariul, cât şi regia, prezent în repertoriu, cu rolul principal,  între 1014 și 2019

Un spectacol care surprinde bucuria de a fi actor – e compus din aduceri aminte ale lui Petrică Ciubotaru,  o sinteză a carierei, un cadou pe care artistul şi-l face lui însuşi și publicului său

„Sunt bucuriile pe care le-am avut de-a lungul profesiei, totuşi, bucuria poate să aducă şi tristeţe, şi nelinişte… ”

Premiul UNITER pentru întreaga activitate 2014

„De mai bine de jumătate de veac  Petru Ciubotaru reclădește magia teatrului, în tot acest timp, asumându-și o viață devenită crez,  cu responsabilitate și spontaneitate. Cu neștirbită acuitate descoperă esența vieții în fiecare personaj și reușește, cu umor și tenacitate să o comunice publicului.” (Ion Caramitru, președintele Uniter)

„Chiriţa” (cânticele comice de Vasile Alecsandri), cel mai longeviv spectacol al Naţionalului ieşean

„Petru Ciubotaru a fost primul actor care a cutezat să abordeze travestiul Chiriţei după dispariţia lui Miluţă Gheorghiu; el s-a înscris astfel în linia tradiţională a travestiului Chiriţei deschisă de Matei Millo şi continuată de Mihai Arceleanu, Vasile Boldescu, Miluţă Gheorghiu … A fost o cutezanţă, dar şi o realizare artistică pe măsură, care îi asigură actorului un loc particular în istoria scenei ieşene şi, evident, în istoria travestiului acestui personaj. Tot o cutezanţă a fost abordarea rolului lui Ştefan cel Mare din «Apus de soare» de Delavrancea, pe care, după izbânda exemplară a lui George Calboreanu, puţini actori au îndrăznit să-l interpreteze.” (Prof. Univ. Dr. Ștefan Oprea, critic teatral)

ROLURI, ROLURI….

  • Pilet – Pană de automobil de Friedrich Durrenmatt, regia: Irina Popescu Boieru – 2011
  • Pastorul Padover – Focul (451° Fahrenheit) de Ray Bradbury, regia: Irina Popescu Boieru  – 2012
  • Tinereţe fără bătrâneţe şi teatru fără de moarte – Petru Ciubotaru, 50 de ani de teatru
  • Achille – Pălăria florentină de Eugène Labiche, regia: Silviu Purcărete – 2013
  • Domnul Loyal – Tartuffe de Molière, regia Vlad Massaci, 2014
  • Zaharia Trahanache – O scrisoare pierdută de I.L. Caragiale, regia: Mircea Cornişteanu, 2015
  • Un client – Cafeneaua de Carlo Goldoni, regia – Silviu Purcărete, 2016
  • Mașina se oprește (Mașina Apocalipsei), regia Tilman Hecker, 2017

„Mi-am iubit cu disperare colegii, le-am luat poveştile, vorbele, i-am iubit şi preţuit.

De la Radu Beligan  am învățat că reușita fiecărui spectacol rămîne un mister care nu poate fi explicat, iar premiera este doar începutul propriu-zis al frământărilor interioare dinaintea unei piese.

Ștefan  Iordache le făcea pe toate atât de bine, avea o carismă de­o­se­bită; mulți actori aveau voci foarte bune, dar  Ștefan avea o frazare…”

ÎNVĂȚĂMINTE

 

„Teatrul pentru un actor e ca o camaraderie de front, cea mai cinstită și mai adevărată dăruire și prietenie.”

„Teatrul mi-a dat tot, am încercat să-i dau şi eu câte ceva din tot ce am avut.”

„Tea­trul reprezintă în primul rând o mare neliniște.”

„Sentimentul instinctiv care se instalează la începutul unui rol este frica.”

„Tehnica este ulti­mu­l lucru la care trebuie să te gân­dești, te folosești de ea, dar nu ea te face să reușești, ci cultura, înțelegerea, sinceritatea.”

„Dacă onestitate nu e, nimic nu e.”

„Nu cred în talent, cred în ceva ce luminează Dumnezeu în tine.”

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here