Caius Iulius Caesar Commentarii de bello gallico
O carte în limba latină , dar cu titlu și autor cu rezonanță și în prezent, legendarul general, împărat neîncoronat și dictator roman CEZAR, Caesar, Caius Iulius (100-44 î.Hr.) și Commentarii de bello gallico, Comentari despre războiul cu galli, o carte care conține rapoartele militare pe care le trimitea la Roma, Senatului, din postura de general al uneia dintre armatele imperiului. Rezonanța deosebită a cărți este dată și de faptul că stilul administrativ și cazon al scrierii, clar și un vocabular de bază, a făcut din aceasta încă din evul mediu și până în prezent, un manual de învățare a limbii latine. Cu siguranță că acest fapt, care în perspectiva unui editor înseamnă și existența unui număr important de cititori, a determinat celebra editură Elzevir să o aleagă pentru a o tipării la Amsterdam în 1661.
Importanța deosebită a volumului provine și din amănunțele pe care le găsim în catalogarea sa:
Caesar, Caius Iulius
Commentarii de bello gallico/ Julius Caesar ; opera et studio Arnoldo Montani; accedunt notitia galliae et notae auctiores ex autographo Iosephi Scaligeri.- Amsterdam : Ex officina Elzeviriana , 1661.
14 p. + 917 p. + 32 p. : frontispicii – toate gravate alb neagru.
Pe f. de titlu: o scenă de război; la f. 138: o schiță de pod peste râu; f. 531: un turn de apărare; pe f. de gardă: o hartă.
1. carte veche rară (clasată)
2. carte europeană veche rară
3. istorie antică
COTA : I 2124
Observăm astfel informații care prezintă fiecare amănunte care dau valoare:
Anul tipăririi 1661,
O editură (officina) celebră, Elzeviriana,
Loc de apariție Amsterdam, actual Olanda,
- paginație : 14 p. + 917 p. + 32 p. : frontispicii – toate gravate alb neagru. Pe f. de titlu: o scenă de război; la f. 138: o schiță de pod peste râu; f. 531: un turn de apărare; pe f. de gardă: o hartă, nu numai bogață ci și cu elemente tipografice, atât de ornament cât mai ales de ilustrație, la data respectivă gravuri, adică desene ce se pot reproduce tipografic
Implicarea unor editor al cărți, evidențiati pe pagina de titlu: Arnoldo Montani; și Iosephi Scaligeri
Fiecarea dintre aceste elemente permite o tratare detaliată pornind de la exemplarul existent în colecțiile Bibliotecii „Gh. Asachi” și poziționarea prin comparație în istoria cărții și a tiparului, importanța sa fiind atestată și prin clasarea în lista valorilor de patrimoniu, la categoria Fond.
Pentru cititorul care accesează pagina de Internet a bibliotecii, pornim de la o încadrare generală privind conținutul cărții și momentul din istoria cărții și al tiparului.
Relatare la persoana a treia a celor nouă ani petrecuți de acesta în Războaiele Gallice, 58-50 a. Hr. scrierea se dorește o descriere obiectivă a bătăliilor de cucerire și a strategiilor folosite, intrigi, spioni, trădători care au avut loc pe frontul din Gallia pe fondul conflictelor între romani și populațiile autohtone, care au dus la victor lui Cesar și astfel la triumful care ia permis ascederea spre vârful imperiului. Termenul de “gali” este folosit de Caesar pentru a denumi întreaga populație a Galliei, care îngloba Franța, Belgia și Elveția de astăzi.
În ceea ce privește valoarea bibliofilă a volumulu, specialiștii din diferite biblioteci și muzee, și din diferite perioade i-au recunoscut specificitate, printr-un termen distict, elzevirian, pornind de la proprietarul tipografiei, , familia El Zevir, frați și fii și comentând standardul tipografic care au reușit să-l impună și să-l păstreze, funcționând neîntrerupt până în prezent, caracterizat printr-o producție tipografică de calitate, cu litere clare, ilustrații grafice și cu o legătură cu elemente de eleganță și printr-un format de carte redus, deci și prețuri accesibile, care au permis achiziționare lor de o un număr în creștere de cititori, centrați pe studenții din universități.
În cadrul acestei istorii de familie atragem atenția asupra locului de tipărire, al prezentului volum, Amsterdam, și anul tipăriri 1661 care reprezintă un moment de dezvoltare al primei locații, cea din Leiden. Astfel: „Elzévirii se manifestă și prin alte case în Olanda, la Haga, unde o librărie e fondată în 1590 de către al doilea fiu al lui Ludovic, care avea același prenume ca și tatăl său; la moartea sa în 1621, a fost preluată de nepotul său Iacov (un fiu al lui Mathieu) până în 1636; a devenit apoi o simplă filială a casei Leiden și a existat până în 1661. La Amsterdam, un alt Ludovic, fiul lui Josse și nepotul lui Ludovic I, a înființat o librărie în 1638 și a achiziționat o tipografie în 1640; în 1655, Daniel, venit din Leiden, și-a unit forțele; Ludovic s-a pensionat în 1665; Daniel a murit în 1680, iar casa a fost vândută. Din 1655 până în 1680, primatul pierdut de Casa Leiden a trecut la cel al Amsterdamului.” https://www.universalis.fr/encyclopedie/les-elzevir/
Pentru a avea o contextualizare datei printr-o comparație cu spațiul nostru apelăm la Enciclopedia on line a a Românie pentru anul apariției, 1661, https://enciclopediaromaniei.ro/wiki/1661, și găsi ca eveniment, oarecum legate de Iași : decesul, produs la Istambul, a voevodului moldovean Vasile Lupu, ctitor,al bisericii Trei Ierarhi, unde va fi ulterior înmormântat.
Volumul elzevirian se mai regăsesc în Iași , Catalogul on-line al Bibliotecii Centrale Universitare prezintă și un comentariu elogios legat de arta sa tipografică și atașat un fișierul pdf al volumului: BCUIASI_CS_CR208_p.titlu.jpg (363.1Kb)
BCUIASI_CS_CR208.pdf (42.03Mb)
și biblioteca județeană din Constanța o menționează în lista scurtă a „bijuteriilor” sale, https://cugetliber.ro/stiri-cultura-educatie-bijuteriile-bibliotecii-judetene.