Autor: Categorii: O carte pe ziUltima actualizare: 26 aprilie 2025Timp citire: 0,5 min

Distribuie

p

W. Frey, De pe tron pe eșafod: tragicul „roman” al reginei Maria-Antoaneta, Editura saeculum Vizual, București, 2012

„Decapitarea, prin ghilotinare, a familiei regale a Franţei în timpul Marii Revoluţii Franceze, a impresionat lumea întreagă, la momentul respectiv şi mult după aceea. Prin intermediul lucrării de faţă – bazată continuu pe adevărul istoric, dar scrisă în mod degajat, cu înflorituri artistice – ororile revoluţiei de acum două secole se reîncheagă în faţa noastră cu toată cruzimea lor. E o carte captivantă şi plină de învăţăminte.” I.Oprişan

Rezervă acum

Articole similare

  • Copilul meu este în ordine? Mănâncă și doarme suficient? Noii prieteni îl influențează în bine? E vreo problemă că stă tot timpul singur în camera lui? E doar o fază trecătoare? Sau o fi ceva serios? Ca părinți, ne facem tot felul de griji pentru copiii noștri – legate de școală, de prieteniile lor, de sănătatea lor fizică, dar și de cea psihică. Atunci când suferă fizic, știm ce avem de făcut, însă când se confruntă cu dificultăți psihice, ne vine mai greu să îi îndrumăm. Autorii cărții de față,

  • Imaginea lui Carmen Brumă în peisajul mediatic românesc este asociată cu mişcarea şi alimentaţia sănătoasă. Cu greu ar putea cineva să îşi închipuie că autoarea nu a avut dintotdeauna forma fizică exemplară de acum. Publicul poate vedea în premieră în carte o poză cu Carmen Brumă la 86 de kilograme. Trecând prin multe experienţe de a slăbi fără rezultate şi care îi puteau afecta sănătatea, autoarea oferă în această carte soluţiile de succes prin care ea a ajuns la silueta de invidiat pe care o afişează astăzi. Cititorul va afla

  • Dacă umanitatea modernităţii era mânată de dorinţa de a cuceri, astăzi ea este înlocuită de o omenire care se victimizează. Măreţia civilizaţiei constă în grija faţă de cei umiliţi. Reversul acestui progres îl reprezintă victimizarea ca formă de şantajare a celorlalţi şi patologia recunoaşterii. În Occidentul hedonist, suferinţa a devenit, în mod paradoxal, o nouă formă a sacrului. Oricine, bogat sau sărac, bărbat sau femeie, îşi flutură brevetul de damnat, care îl ridică deasupra semenilor. Acest dolorism amestecat cu amărăciune pune în valoare figura martirului şi alimentează două mari pasiuni: