Distribuie
Sophie Kinsella, La cumpărături pentru vedete, Iaşi,Polirom, 2015
La cumpărături pentru vedete o readuce în prim-plan pe mult îndrăgita Becky Brandon (Bloomwood, înainte de căsătorie), de această dată în spațiul fabulos al Hollywoodului.
Se plimbă printre vedete, sau cel puțin așa te-ai aștepta, fiindcă soțul ei a obținut un contract prin care o reprezintă pe faimoasa actriță Sage Seymour. Cum fiica ei, Minnie, e la vârsta când trebuie înscrisă la grădiniță, asta îi dă noi bătăi de cap lui Becky, care se gândește foarte serios să-și clădească o carieră de stilistă pentru celebrități.
Din fericire, cea mai bună prietenă, Suze, sosind și ea la Hollywood, o susține. Totuși lucrurile nu merg așa cum au sperat amândouă. Șansa cea mare pentru Becky se ivește în cele din urmă, dar sacrificiile pe care trebuie să le facă sunt nebănuite. Se va dovedi oare mirajul celebrității îndeajuns de puternic?
Articole similare
Copilul meu este în ordine? Mănâncă și doarme suficient? Noii prieteni îl influențează în bine? E vreo problemă că stă tot timpul singur în camera lui? E doar o fază trecătoare? Sau o fi ceva serios? Ca părinți, ne facem tot felul de griji pentru copiii noștri – legate de școală, de prieteniile lor, de sănătatea lor fizică, dar și de cea psihică. Atunci când suferă fizic, știm ce avem de făcut, însă când se confruntă cu dificultăți psihice, ne vine mai greu să îi îndrumăm. Autorii cărții de față,
Imaginea lui Carmen Brumă în peisajul mediatic românesc este asociată cu mişcarea şi alimentaţia sănătoasă. Cu greu ar putea cineva să îşi închipuie că autoarea nu a avut dintotdeauna forma fizică exemplară de acum. Publicul poate vedea în premieră în carte o poză cu Carmen Brumă la 86 de kilograme. Trecând prin multe experienţe de a slăbi fără rezultate şi care îi puteau afecta sănătatea, autoarea oferă în această carte soluţiile de succes prin care ea a ajuns la silueta de invidiat pe care o afişează astăzi. Cititorul va afla
Dacă umanitatea modernităţii era mânată de dorinţa de a cuceri, astăzi ea este înlocuită de o omenire care se victimizează. Măreţia civilizaţiei constă în grija faţă de cei umiliţi. Reversul acestui progres îl reprezintă victimizarea ca formă de şantajare a celorlalţi şi patologia recunoaşterii. În Occidentul hedonist, suferinţa a devenit, în mod paradoxal, o nouă formă a sacrului. Oricine, bogat sau sărac, bărbat sau femeie, îşi flutură brevetul de damnat, care îl ridică deasupra semenilor. Acest dolorism amestecat cu amărăciune pune în valoare figura martirului şi alimentează două mari pasiuni:
