Distribuie
Mircea Eliade, Oceanografie, Bucureşti, Humanitas, 2013
„Oceanografie” e pur și simplu o comoară. Valorificarea ei însă, depinde în primul rând de cât de atent eşti pentru a o descoperi. Cât de perseverent eşti în căutările tale. Şi nu numai concluziile sunt diamantele lucrării, ci şi însemnările pe care le faci în drum spre ele.
Colecţia de eseuri, apărută în 1934 este actuală şi azi. Abordează o sumedenie de subiecte – de la sinceritate, prietenie, timp, fericire şi miracol la ridicol, femei superioare, autenticitate, sex, tinereţe şi moarte.
După părerea mea este una dintre cele mai persoanele, cele mai sincere cărţi ale lui Mircea Eliade. Nu are o structură, o organizare clară. Nici nu pretinde la ea. Subiectele se succed aleator, fiecare eseu însă îţi rezervă dreptul la un time-out. Şi e inutil să parcurgi cartea fără astfel de pauze, de cugetare, de digerare a gândurilor expuse.
O citeşti atent, o reciteşti şi mai atent. Te apropie şi te îndepărtează, ca o maree. O lași pentru o vreme pentru a medita asupra celor citite. Apoi te ademeneşte iarăşi. Autorul te îndeamnă să-i continui şirul gândurilor, să te aventurezi în cartografierea reperelor general umane. E o înşiruire de adevăruri, crude, calde, asemeni bucăţilor de carne proaspătă de pe masa măcelarului.
Eliade scrie că sunt mai multe specii de cititori. Oameni care reţin conţinutul, descoperă în materia cărţii „obiecte pe care le pot iubi, în jurul cărora pot reflecta, cu care pot face cultură sau artă”. Şi mai sunt cei care „asimilează atât de personal materia cărţii, încât nu o mai memorizează, nu reţin nici amănunte, nici scheme generale. Îşi amintesc de carte ca de o melodie, păstrează numai starea sufletească provocată sau precipitată de lectură”. – Alecu Mătrăgună
Articole similare
Dacă te-ai simțit vreodată copleșit de emoții în fața altora, ai avut impresia că nu reușești să te faci înțeles sau ți-e teamă să îți spui punctul de vedere din teama de a nu greși, acesta este ghidul suprem care te salvează – pentru a te face auzit, văzut, respectat. Astfel, plină de tehnici, trucuri și exemple concrete, departe de a fi o carte pur teoretică, Găsește curajul de a vorbi te ajută să integrezi rapid în viața de zi cu zi ceea ce înveți din paginile ei, fie că
Știai că există iepurași care nu vor să se spele pe lăbuțe, căpcăuni care vorbesc în timp ce mănâncă, și vrăbiuțe care pleacă din cuib fără să ceară voie părinților? Sprijinul emoțional al celor mici nu este ușor, dar formarea obiceiurilor de la o vârstă fragedă este esențială pentru a-i ajuta să devină autonomi și echilibrați. Poveștile Maríei Menéndez-Ponte oferă soluții pentru provocările zilnice, transformând îmbunătățirea obiceiurilor într-o joacă distractivă. Sunteți pregătiți? Puneți-vă centura de siguranță! Pornim într-o călătorie palpitantă prin lumea obiceiurilor poznașe! Veți afla că și iepurașii refuză
Ea caută bărbatul perfect. El caută victima perfectă. Sydney Shaw, ca orice femeie singură din New York, are parte de un ghinion teribil atunci când vine vorba de bărbați – sunt unii care mint pe profilul din aplicația de dating, care o lasă să achite nota de plată la restaurant sau care nu pot înceta să vorbească despre mama lor. Dar în sfârșit pare că norocul îi surâde. Noul iubit e absolut perfect! Fermecător, grijuliu și, pe deasupra, medic la un spital local. Sydney este complet cucerită și nimic nu pare
