Distribuie
Lev Tolstoi, Povestiri din Sevastopol, Editura Polirom, Iași, 2015
Într-un Sevastopol sub asediu, încordarea ce plutește în aer se topește pentru o clipă dacă privești atent fiecare mică scenă ca ruptă din viața de zi cu zi a unui orășel obișnuit. Este însă doar iluzie, canonada războiului izbucnește pe negândite, iar noile tablouri sunt de o cu totul altă natură: iureșul brancardierilor purtând zoriți răniții către doctor, disperarea din ochii unui căpitan care pleacă pentru întâia dată la luptă, respingerea unui atac diavolesc din partea francezilor, gloanțe și bombe ce cad de nicăieri. Acesta este fundalul celor trei Povestiri din Sevastopol, despre care se spune că au ajutat la construcția celebrului roman Război și pace. Scrise la sfârșit de secol XIX, în plin Război al Crimeii, povestirile lui Tolstoi sunt fie reportaj de război, fie eseu despre inutilitatea lui, texte din care transpare plăcerea de a scrie, de a descoperi personaje, de a aduce la lumină adevărul despre lipsa de rațiune a masacrului: „…sau războiul este o nebunie, sau, dacă săvârșesc această nebunie, oamenii nu sunt deloc ființe raționale, cum obișnuim, cine știe de ce, să credem”.
Articole similare
Copilul meu este în ordine? Mănâncă și doarme suficient? Noii prieteni îl influențează în bine? E vreo problemă că stă tot timpul singur în camera lui? E doar o fază trecătoare? Sau o fi ceva serios? Ca părinți, ne facem tot felul de griji pentru copiii noștri – legate de școală, de prieteniile lor, de sănătatea lor fizică, dar și de cea psihică. Atunci când suferă fizic, știm ce avem de făcut, însă când se confruntă cu dificultăți psihice, ne vine mai greu să îi îndrumăm. Autorii cărții de față,
Imaginea lui Carmen Brumă în peisajul mediatic românesc este asociată cu mişcarea şi alimentaţia sănătoasă. Cu greu ar putea cineva să îşi închipuie că autoarea nu a avut dintotdeauna forma fizică exemplară de acum. Publicul poate vedea în premieră în carte o poză cu Carmen Brumă la 86 de kilograme. Trecând prin multe experienţe de a slăbi fără rezultate şi care îi puteau afecta sănătatea, autoarea oferă în această carte soluţiile de succes prin care ea a ajuns la silueta de invidiat pe care o afişează astăzi. Cititorul va afla
Dacă umanitatea modernităţii era mânată de dorinţa de a cuceri, astăzi ea este înlocuită de o omenire care se victimizează. Măreţia civilizaţiei constă în grija faţă de cei umiliţi. Reversul acestui progres îl reprezintă victimizarea ca formă de şantajare a celorlalţi şi patologia recunoaşterii. În Occidentul hedonist, suferinţa a devenit, în mod paradoxal, o nouă formă a sacrului. Oricine, bogat sau sărac, bărbat sau femeie, îşi flutură brevetul de damnat, care îl ridică deasupra semenilor. Acest dolorism amestecat cu amărăciune pune în valoare figura martirului şi alimentează două mari pasiuni:
