Distribuie
E. M. Forster, Cameră cu vedere, Editura Polirom, Iași, 2016
Într-o călătorie la Florența, tânăra Lucy Honeychurch face cunoștință cu doi tineri: fermecătorul George Emerson, spontan și cu prea puțin respect pentru reguli, și rezervatul Cecil Vyse, mai obișnuit cu lectura decât cu arta conversațiilor delicate. După un șir de aventuri care-i apropie, Cecil își ia inima în dinți și o cere de soție pe Lucy; fata spune într-un târziu „da”, însă până la căsătorie îndoiala are vreme să-i cuprindă inima. Dacă diferențele dintre ei sunt prea mari? Dacă pasiunea pentru cărți a lui Cecil îi va umbri iubirea pentru ea? Dacă dragostea nu le va fi de ajuns? Iar când George cel încântător intră din nou în scenă, imaginea vieții așezate pe care și-o construise tânăra Lucy se tulbură cu totul.
Unul dintre cele mai apreciate romane ale lui E.M. Forster, Cameră cu vedere este considerat un titlu clasic al literaturii britanice, o poveste pe cât de agreabilă, pe atât de pătrunzătoare.
Cameră cu vedere a inspirat, în 1985, o celebră ecranizare, în regia lui James Ivory, avându-i în distribuție, printre alții, pe Maggie Smith, Helena Bonham Carter și Denholm Elliott.
Articole similare
Câștigător al EBRD Literature Prize Roman tradus în peste 50 de limbi. Protagoniștii romanului Istanbul Istanbul sunt patru prizonieri închiși în celulele subterane ale unui centru pentru tortură. Atunci când nu sunt chinuiți de gardieni, aceștia-și spun unii altora povești ca să le treacă vremea. Firul narativ subpământean devine treptat cel al lumii de deasupra. Pornind de la oameni, povestea începe să se rotească în jurul orașului Istanbul. Deasupra, în oraș, e la fel de multă suferință și iubire precum în celulele subterane. Un roman deopotrivă politic, dar și despre dragoste. „Un scriitor al
Volumul 7 din seria Millenium. Serie vândută în 100 milioane de exemplare la nivel internațional. Nordul îndepărtat al Suediei se pregătește pentru schimbare: resursele naturale neexploatate declanșează o adevărată febră a aurului, condusă de lumea interlopă. Dar nu bogățiile o aduc pe Lisbeth Salander în orășelul Gasskas, ci o chestiune de familie: a fost desemnată tutore al nepoatei sale Svala, a cărei mamă a dispărut. Și Mikael Blomkvist vine în nord, într-una dintre perioadele sale proaste: revista Millenium și-a încetat apariția, iar relațiile cu fiica lui sunt încordate. Mai rău,
Maroc, 1968: în timp ce Mathilde se ocupă de cămin, Amin își transformă pământurile aride într-o afacere înfloritoare. De acum, cei doi aparțin unei burghezii care prosperă, se relaxează și crede într-un viitor fericit. Însă întoarcerea fiicei lor, Aïcha, plecată la studii în Franța, face ca faldurile aparențelor să cadă de pe acest fals grup statuar. În același timp, fiul lor, Selim, care ar fi trebuit să preia afacerea familiei, este ademenit de mișcarea hippie și de mirajul american. Oare modelul de emancipare pe care Mathilde și Amin credeau că-l
