Denis Diderot, Paradox despre actor. Dialoguri despre Fiul natural (Titlu original: Paradoxe sur le comédien. Entretiens sur le fils naturel), Traducere de Dana Ionescu, Editura Nemira, 2010, 240 p.
Denis Diderot (5 octombrie 1713 – 31 iulie 1784) a fost un filosof și scriitor francez. Născut la Langres, Diderot a fost o figură complexă a iluminismului francez, având o influență majoră asupra spiritului raționalist al secolului al XVIII-lea. Diderot a primit o educație iezuită și a renunțat la o carieră în drept, dedicându-se studiului și scrisului. În 1745, împreună cu D’Alembert, Diderot a început să editeze Encyclopédie, un proiect celebru, care i-a inclus aproape toți scriitorii francezi iluminiști importanți.
„De vreme ce este el însuşi atunci când joacă, cum ar putea înceta să fie el însuşi? Dacă ar vrea să nu mai fie el însuşi, cum ar simţi clipa în care ar trebui să se oprească? Inegalitatea actorilor care joacă din suflet îmi îndreptăţeşte această părere. De la ei să nu vă aşteptaţi la nicio unitate. Jocul le este când puternic, când slab, când cald, când rece, când liniar, când sublim. Mâine nu vor mai excela în momentul în care au excelat azi.” (Denis Diderot)
„În teatru dificultatea esenţială o constituie discursul despre actor. Şi, de aceea, a debuta cu Paradoxul capătă sensul unui pariu bine-venit. Actorul, mereu actorul! Ce joacă, cum evoluează şi îşi integrează el în rol propria prezenţă sau, cum unii gândesc azi, chiar parcursul biografic? Întrebări decisive.” (George Banu)
„Principalele calităţi ale unui mare comedian… Socotesc că trebuie să fie înzestrat cu multă judecată. Am nevoie ca în acest om să existe un spectator rece şi liniştit. Prin urmare, îi cer să aibă spirit pătrunzător, dar niciun pic de sensibilitate, să stăpânească arta de a imita orice, dovedind aceeaşi iscusinţă pentru toate tipurile de caractere şi de roluri.” (Denis Diderot)
Cartea poate fi împrumutată de la Secţia de Împrumut carte pentru Adulţi.
Articole similare
În volumul cinci din seria "Cuvintelor duhovnicești", ale Cuviosului Paisie, sunt cuprinse învățăturile Starețului cu privire la patimi și virtuți. Prezentele învățături nu constituie o învățătura sistematică, nici nu se referă pe larg la toate patimile și virtuțile, ci ele au fost adunate din răspunsurile Starețului la întrebările legate de "diagnosticarea" și vindecarea patimilor, precum și de lucrarea virtuții. Mai multe despre carte - https://bjiasi.ebibliophil.ro/mon/cuvinte-duhovnicesti-vol-5-patimi-si-virtuti-vnjggjxs/
După mai bine de un deceniu, când surorile Nikki, Sami și Tori Knotek aud cuvântul mamă, îl simt de parcă sufletul le-ar fi sfâșiat de gheara unui vultur, declanșând amintiri care au fost secretul lor încă din copilărie. Până acum. Ani la rând, în spatele ușilor închise ale fermei lor din Raymond (Washington), mama lor sadică, Shelly, și-a supus fetele unor abuzuri inimaginabile, umilințe, torturi și terori psihice. Trecând împreună prin toate aceste experiențe, Nikki, Sami și Tori au dezvoltat o legătură sfidătoare care le-a ajutat să devină mult mai puțin
Măritată peste noapte cu Alfonso d’Este, duce de Ferrara, Modena și Reggio, Lucrezia părăsește Florența natală pentru a trăi la o curte străină ale cărei obiceiuri îi par stranii și unde prezența ei nu este tocmai dorită. Chiar și soțul ei pare o enigmă: este fie un estet înconjurat de artiști, fie un despot în fața căruia tremură și propriile-i rude. În timp ce pozează la nesfârșit pentru un portret menit a-i surprinde frumusețea pentru eternitate, Lucrezia înțelege că în ochii curții ea nu îndeplinește decât rolul de mamă a


