Distribuie
David Lodge, Vești din Paradis, Editura Polirom, Iași, 2013
Bernard Walsh, un teolog agnostic a cărui educație s-a închegat în cețurile Rummidge-ului, manifesta un interes pur profesional pentru Paradis. De aceea deplasarea în Hawaii nu pare cu nici un chip vacanța vieții. Sosit la destinație cu un scop trist – încurajarea unei mătuși muribunde –, tânărul descoperă lucruri la care nici n-ar fi putut visa acasă. Cu o călăuză de nădejde, într-un mediu exotic, tânărul schimbă anteriul pe cămașa înflorată și rugăciunile pe schiul nautic, învățând catehismul dragostei cu ochii larg deschiși către lume. Metamorfoza lui se consumă pe fondul existenței frenetice, dar încărcate de ticuri și stereotipii, a unei stațiuni prin a cărei punere sub lupă David Lodge întregește o savuroasă tipologie a turistului, de la însurăței la familiști cu greutate și de la curtezane itinerante la bătrâni tipicari, readucând în prim-plan – fie și episodic – câteva dintre personajele trilogiei de campus publicate deja de Editura Polirom: „Schimb de dame”, „Meserie!” și „Ce mică-i lumea!”.
Articole similare
Copilul meu este în ordine? Mănâncă și doarme suficient? Noii prieteni îl influențează în bine? E vreo problemă că stă tot timpul singur în camera lui? E doar o fază trecătoare? Sau o fi ceva serios? Ca părinți, ne facem tot felul de griji pentru copiii noștri – legate de școală, de prieteniile lor, de sănătatea lor fizică, dar și de cea psihică. Atunci când suferă fizic, știm ce avem de făcut, însă când se confruntă cu dificultăți psihice, ne vine mai greu să îi îndrumăm. Autorii cărții de față,
Imaginea lui Carmen Brumă în peisajul mediatic românesc este asociată cu mişcarea şi alimentaţia sănătoasă. Cu greu ar putea cineva să îşi închipuie că autoarea nu a avut dintotdeauna forma fizică exemplară de acum. Publicul poate vedea în premieră în carte o poză cu Carmen Brumă la 86 de kilograme. Trecând prin multe experienţe de a slăbi fără rezultate şi care îi puteau afecta sănătatea, autoarea oferă în această carte soluţiile de succes prin care ea a ajuns la silueta de invidiat pe care o afişează astăzi. Cititorul va afla
Dacă umanitatea modernităţii era mânată de dorinţa de a cuceri, astăzi ea este înlocuită de o omenire care se victimizează. Măreţia civilizaţiei constă în grija faţă de cei umiliţi. Reversul acestui progres îl reprezintă victimizarea ca formă de şantajare a celorlalţi şi patologia recunoaşterii. În Occidentul hedonist, suferinţa a devenit, în mod paradoxal, o nouă formă a sacrului. Oricine, bogat sau sărac, bărbat sau femeie, îşi flutură brevetul de damnat, care îl ridică deasupra semenilor. Acest dolorism amestecat cu amărăciune pune în valoare figura martirului şi alimentează două mari pasiuni:
