Distribuie
Dincolo de autoamăgire, dincolo de „gândirea pozitivă” naivă şi nerealistă, există un „optimism inteligent” care ne permite să rămânem lucizi, încrezători şi motivaţi, susţine psihiatrul francez Alain Braconnier. Pornind de la cercetări de ultimă oră din psihologia socială, autorul conturează portretul-robot al optimistului şi oferă cele mai bune căi pentru a deveni dintr-un fatalist un optimist bine temperat. Potrivit studiilor, cele trei caracteristici psihice ale optimistului sunt: anticiparea mai degrabă favorabilă a viitorului, evaluarea corectă a evenimentelor prezente ce trebuie gestionate şi un sentiment de „autoeficienţă”. Iar pentru a profita de avantajele sociale şi psihosomatice ale acestei atitudini încrezătoare, avem nevoie să redescoperim dragostea de viaţă şi încrederea în noi şi în ceilalţi dezvoltate în timpul primilor ani de viaţă, argumentează autorul. Pe lângă micile secrete ale revitalizării optimismului (incluzând aici şi tehnici psihoterapeutice inspirate de psihologia pozitivă sau psihanaliză), cartea recunoaşte şi virtuţile „pesismismui defensiv”, cel care ne protejează şi ne mobilizează în împrejurările potrivnice.
Vestea bună este că există un tip de optimism care împacă atitudinea realistă şi spiritul critic, şi pe care l-am putea numi „optimism inteligent”. Inteligent, pentru că este benefic pentru o seamă de domenii din viaţa noastră, după cum arată Alain Braconnier. Cartea sa nu doar că redefineşte un concept ce pare demonetizat, dar propune cititorului sfaturi şi tehnici utile pentru a vedea viaţa cu noi ochi. – Psychologies
Această carte nu este o predică în favoarea optimismului „tâmp”. Optimismul nu poate fi obţinut dând dintr-o baghetă magică, trebuie să îl cauţi, să munceşti pentru el, să îl doreşti. Pesimiştii pot deveni optimişti datorită cunoştinţelor precise pe care le avem astăzi despre psihologia optimiştilor şi, deci, şi despre mijloacele de a transmite eficient această atitudine, fără a nega însă problemele. – Autorul
Alain Braconnier este psihiatru, psihanalist francez şi consultant la Spitalul Universitar „Pitié-Salpêtrière” din Paris. Dintre cărţile sale, la Editura Trei au mai fost traduse: Cum să fii o mamă bună pentru fiul tău şi Cum să fii un tată bun pentru fiica ta.
Articole similare
Pe puntea vasului care o poartă spre un sat îndepărtat, la înmormântarea fostului ei iubit, Adèle, o femeie matură, care se ocupă de orologii vechi, îl cunoaște pe Jeremy, un bărbat mai tânăr decât ea, care visează să devină cântăreț de jazz. „Cum definești fericirea?“ îl întreabă ea. Așa începe dialogul lor despre iubire, timp, vârstă… Mai multe despre carte - https://bjiasi.ebibliophil.ro/mon/stingeti-totul-si-viata-se-lumineaza-roman-gghtcv3f/
Din clipa în care chipul drag ți-am văzut, La mine în suflet cald sălaș ți-am făcut. Că vei crește frumos de atunci am știut. Ești fiul pe care l-am vrut! Cel dintâi erou al unui băiat este tatăl lui. Prețuiește legătura specială pe care doar ei o au din această poveste plină de căldură. Mai multe despre carte - https://bjiasi.ebibliophil.ro/mon/de-ce-un-baiat-are-nevoie-de-un-tata-bkjndkg6/
Demn urmaș al basmelor tradiționale, filmul de desene animate constituie, pentru copii, o fabuloasă resursă pentru educare, maturizare și chiar vindecare sufletească. Bazându-se pe vizionarea și discutarea unor filme împreună cu familia, cartea pleacă de la animații clasice (Regele Leu, Mașini, Frumoasa și Bestia și altele), pentru a face mai accesibile problemele specifice copilăriei (stima de sine, anxietatea, gelozia, doliul etc.). Cu ajutorul unor modele de dialog și al unor jocuri terapeutice, părinții (dar și educatorii ori terapeuții) vor putea să-i ajute pe copii să devină mai deschiși la schimbare,
