Distribuie
Martoră la dezastrul în care se transformă viaţa celei mai bune prietene, Karina simte că a venit momentul să îşi cerceteze rădăcinile propriei existenţe. Fiică a doi părinţi unguri, dar născută în Marea Britanie, cu un soţ englez,mamă a unui fiu, descendent, pe de o parte al unui lord, iar de cealaltă parte al unei dinastii de menestreli hoinari ,Karina simte că nu se integrează în nici una din aceste lumi. Dar Rohan, un coleg, violonist, la rândul lui, şi admirator al bunicii ei, o încurajează să îşi cunoască rădăcinile familiei şi moştenirea ei nomadă. Descoperirile pe care le va face îi vor schimba viaţa pentru totdeauna. Trecutul şi prezentul se ciocnesc în vreme ce de-a lungul paginilor se întretaie poveştile fascinante ale Karinei şi ale bunicii ei, faimoasa violonistă Mimi Racz. Pe o scenă în continuă mişcare, sentimentul dezrădăcinării se împleteşte cu cel al continuităţii, iubirea şi dezamăgirea se succed ameţitor, singura constantă a acestei familii rămânând sunetul viorii.
Articole similare
Copilul meu este în ordine? Mănâncă și doarme suficient? Noii prieteni îl influențează în bine? E vreo problemă că stă tot timpul singur în camera lui? E doar o fază trecătoare? Sau o fi ceva serios? Ca părinți, ne facem tot felul de griji pentru copiii noștri – legate de școală, de prieteniile lor, de sănătatea lor fizică, dar și de cea psihică. Atunci când suferă fizic, știm ce avem de făcut, însă când se confruntă cu dificultăți psihice, ne vine mai greu să îi îndrumăm. Autorii cărții de față,
Imaginea lui Carmen Brumă în peisajul mediatic românesc este asociată cu mişcarea şi alimentaţia sănătoasă. Cu greu ar putea cineva să îşi închipuie că autoarea nu a avut dintotdeauna forma fizică exemplară de acum. Publicul poate vedea în premieră în carte o poză cu Carmen Brumă la 86 de kilograme. Trecând prin multe experienţe de a slăbi fără rezultate şi care îi puteau afecta sănătatea, autoarea oferă în această carte soluţiile de succes prin care ea a ajuns la silueta de invidiat pe care o afişează astăzi. Cititorul va afla
Dacă umanitatea modernităţii era mânată de dorinţa de a cuceri, astăzi ea este înlocuită de o omenire care se victimizează. Măreţia civilizaţiei constă în grija faţă de cei umiliţi. Reversul acestui progres îl reprezintă victimizarea ca formă de şantajare a celorlalţi şi patologia recunoaşterii. În Occidentul hedonist, suferinţa a devenit, în mod paradoxal, o nouă formă a sacrului. Oricine, bogat sau sărac, bărbat sau femeie, îşi flutură brevetul de damnat, care îl ridică deasupra semenilor. Acest dolorism amestecat cu amărăciune pune în valoare figura martirului şi alimentează două mari pasiuni:
