Distribuie
În „Grotesc”, Natsuo Kirino ne prezintă din nou o Japonie aproape necunoscută. Aceasta este povestea a trei femei japoneze şi legăturile dintre frumuseţe şi cruzime, sex şi violenţă, urâţenie şi ambiţie din vieţile lor. Prostituate la Tokio, Yuriko şi Kazue au fost ucise cu sălbăticie, iar morţile lor lasă în urmă o sumedenie de chestiuni nerezolvate precum şi întrebarea de ce au sfârşit-o aşa. Pe măsură ce poveştile lor ni se dezvăluie într-o structură narativă ingenioasă mediată cu sânge-rece de sora mai mare a lui Yuriko, suntem purtaţi în trecut în vremea când erau toate trei elevele unei prestigioase şcoli – unde soarta le era decisă de o ierarhie socială strictă – şi le urmărim destinele de-a lungul anilor, precum şi lupta cu convenţiile sociale rigide. Scoţând la lumină cele mai ascunse sectoare ale societăţii japoneze contemporane, „Grotesc” este pe de-o parte o analiză psihologică a psihicului feminin şi pe de altă parte o lucrare clasică de ficţiune noir. Este un roman surprinzător, o carte care confirmă talentul scriitoricesc extraordinar al lui Natsuo Kirino.
Articole similare
Copilul meu este în ordine? Mănâncă și doarme suficient? Noii prieteni îl influențează în bine? E vreo problemă că stă tot timpul singur în camera lui? E doar o fază trecătoare? Sau o fi ceva serios? Ca părinți, ne facem tot felul de griji pentru copiii noștri – legate de școală, de prieteniile lor, de sănătatea lor fizică, dar și de cea psihică. Atunci când suferă fizic, știm ce avem de făcut, însă când se confruntă cu dificultăți psihice, ne vine mai greu să îi îndrumăm. Autorii cărții de față,
Imaginea lui Carmen Brumă în peisajul mediatic românesc este asociată cu mişcarea şi alimentaţia sănătoasă. Cu greu ar putea cineva să îşi închipuie că autoarea nu a avut dintotdeauna forma fizică exemplară de acum. Publicul poate vedea în premieră în carte o poză cu Carmen Brumă la 86 de kilograme. Trecând prin multe experienţe de a slăbi fără rezultate şi care îi puteau afecta sănătatea, autoarea oferă în această carte soluţiile de succes prin care ea a ajuns la silueta de invidiat pe care o afişează astăzi. Cititorul va afla
Dacă umanitatea modernităţii era mânată de dorinţa de a cuceri, astăzi ea este înlocuită de o omenire care se victimizează. Măreţia civilizaţiei constă în grija faţă de cei umiliţi. Reversul acestui progres îl reprezintă victimizarea ca formă de şantajare a celorlalţi şi patologia recunoaşterii. În Occidentul hedonist, suferinţa a devenit, în mod paradoxal, o nouă formă a sacrului. Oricine, bogat sau sărac, bărbat sau femeie, îşi flutură brevetul de damnat, care îl ridică deasupra semenilor. Acest dolorism amestecat cu amărăciune pune în valoare figura martirului şi alimentează două mari pasiuni:
