Acasă Pascal Bruckner, Un an şi o zi

Pascal Bruckner, Un an şi o zi

Birourile de obiecte pierdute din Franța păstrează un an şi o zi lucrurile care le sunt încredințate. Dar dacă ce ai pierdut e un an din viața ta, îl mai poți recupera vreodată.

Jézabel Thevenaz vrea să îndeplinească ultima dorință a tatălui său, rostită pe patul de moarte: să ducă un ceas conceput de el unui bun prieten din Montréal. Este vorba de un mecanism unic, a cărui menire e cu totul alta decât să indice ora.

În timp ce survolează Groenlanda, avionul lui Jézabel e prins într-o furtună cumplită şi aterizează forţat pe un aeroport anonim din nordul Statelor Unite. Jézabel se adăposteşte la Plazza, un hotel dărăpănat și labirintic, unde închiriază o cameră pentru o noapte.

Dar, când se trezeşte, începe coşmarul: află de la recepţie că nu este cazată acolo de o zi, ci de… un an! Să fie oare o farsă sinistră?

Un an şi o zi îşi proiectează cititorii într-un univers bizar şi neliniştitor, făcându-i să se simtă la fel de dezorientaţi precum eroina romanului.

Chiar autorul – despre demersul său editorial susține – „Timpul care nu trece este timpul visului, al inconştientului, al dorinţelor. Un an şi o zi vorbește despre un ceas, adică despre percepţia timpului… și despre un ceasornicar al cărui ţel e să repare lumea şi să-l ajute pe Dumnezeu”.

Jurnaliștii de la ziarul francez „Le Figaro” despre carte, ne spun că este „străbătută în filigran de obsesia lui Bruckner pentru trecerea timpului”, iar cei de la „Midi Libre” (cotidian francez din Montpellier) atât despre carte, cât și despre autorul acesteia – susțin… „Decorul halucinant al romanului este un personaj în sine: un hotel tentacular, o metaforă pentru labirintul vieții. Cu această poveste necruţătoare, Bruckner își confirmă pasiunea pentru literatura fantastică”, pe când cei din redacția „La Presse” afirmă că este „un roman insolit în care autorul îşi reglează conturile cu America lui Donald Trump”.

Mai multe despre carte AICI.