Anul trecut, pregătind un capitol pentru monografia Bibliotecii Județene „Gheorghe Asachiˮ Iași, privitor la istoria de început a acestei instituții, m‑am folosit pe presa ieșeană interbelică, deoarece astăzi, datorită ultimei conflagrații mondiale, documentele de organizare internă (administrativă), dar și fondul de carte din perioada dintre cele două războaie, s‑au risipit[1]. Precum se știe, actuala bibliotecă este succesoarea unor instituții asemănătoare, prima dintre ele înființată în 1920, în cadrul Muzeului Municipal. Fondul de carte al acestei biblioteci a fost preluat, mai apoi, de Biblioteca Populară „Ion Creangăˮ, inaugurată în septembrie 1937, ctitorie a primarului liberal Osvald Racoviță și a publicistului Rudolf Suțu.
Timpul scurt și volumul mare de muncă m‑au împiedicat, în 2020, să realizez o radiografie completă a presei interbelice ieșene, necesară pentru completarea bibliografiei și cunoașterea istoriei instituțiilor de cultură din Iași dintre cele două războaie mondiale. Deși studiul meu proiectează o reconstituire fidelă, identificarea altor articole vine să completeze și să ofere un plus de informație. Aceste articole – unele aparent banale – reprezintă, alături de celelalte, folosite în materialul publicat anterior[2], singura sursă care permite cunoașterea modului în care a luat ființă, s‑a dezvoltat, a fost inaugurată și a funcționat Biblioteca Populară „Ion Creangăˮ. Aportul oamenilor este, astfel, și mai bine relevat; oameni din Iași, dar și din alte provincii sau orașe. Parcurgând aceste articole, lista donatorilor se întregește în mod fericit. La fel și datele referitoare la patrimoniul bibliotecii. Nu cunoaștem din alte surse faptul că personalități precum Elena Meissner, Constantin Meissner, mitropolitul Nicodim Munteanu, A.C. Cuza, Ion Găvănescul sau Artur Gorovei au sprijinit această bibliotecă ieșeană, oferind cărți și alte bunuri culturale, necesare dezvoltării patrimoniale.
Ideea înființării Bibliotecii Populare a luat ființă încă din 1934, articolul din „Liberalulˮ ieșean fiind elocvent. Dificultățile specifice începuturilor – parțial cunoscute – sunt și mai bine conturate, căci alte inițiative de acest fel au fost sortite eșecului. Organizarea unor conferințe, în august[3] și octombrie 1937[4], arată că noua instituție a început să funcționeze înainte de inaugurarea din septembrie 1937, când a fost deschisă publicului. Momentul festiv al inaugurării e prezentat în „Noutateaˮ mai puțin detaliat decât în „Opiniaˮ. Totuși, o informație inedită e faptul că evenimentul din septembrie 1937 s‑a desfășurat în cadrul „Lunii Moldoveiˮ, manifestare ce s‑a bucurat de mare succes din partea publicului.
Articolul avocatului Alfons Herovanu (1881‑1960), fratele fostului primar al Iașilor, Eugen Herovanu, arată că biblioteca a continuat să fie deschisă și în 1940, iar Rudolf Suțu a rămas director, în ciuda unor informații contrarii. Afirmația lui Alfons Herovanu, din finalul articolului, s‑a dovedit premonitorie: ieșită din grija și conducerea D‑lui Suțu, din munca și idealul căruia s‑a născut, ea [biblioteca, n.n.] nu va mai putea trăi. În tot cazul, nu va mai progresa, desigur.
Articolele folosite pentru acest material – toate din presa ieșeană – nu au fost incluse în bibliografiile referitoare la istoria Bibliotecii Județene „Gheorghe Asachiˮ[5]. Ele au fost identificate după consultarea câtorva zeci de volume de periodice, dar nici așa nu putem avea pretenția de exhaustivitate. Am preferat să le editez întocmai, cu ortografia specifică, ceea ce poate crea un sentiment de lipsă de uniformitate (exemple: Racovitză / Racoviță; Ion / Ioan Creangă etc.).
*** Un muzeu al municipiului Iași. Proectul D‑lui primar Osvald Racoviță, în „Liberalulˮ, an X, nr. 333, 19 noiembrie 1934, p. 2:
Între proectele de samă pe care D. Osvald Racoviță, primarul municipiului, tinde să le realizeze, este și unul de ordin cultural, consacrat Iașului și, fără a exagera, Moldovei. Dl. Osvald Racoviță tinde a întemeea un muzeul al municipiului, așa cum există în toate orașele mari și civilizate. Ce va cuprinde acest muzeu? În primul rând, toată arhiva primăriei, vechea arhivă, care cuprinde acte și documente de mare însemnătate din trecutul glorios al Iașului și al Moldovei. Pe cât știm, această arhivă a fost admirabil ordonată de către Dl. Vasiliu, actualul ei șef, secondat de personalul respectiv. Muzeul ar cuprinde apoi toate cărțile și publicațiunele ce s‑au scris despre Iași și toate obiectele de artă sau de interes istoric de care este legat trecutul acestui oraș. Primăria, se știe, are o bogată și valoroasă colecție de tablouri (picturi), datorite artiștilor moldoveni și străini, care alcătuesc o adevărată pinacotecă.
Extras din ziarul „Liberalulˮ, an X, nr. 333, 19 noiembrie 1934, p. 2
În proectul D‑lui primar Osvald Racoviță se mai cuprinde ideea de a înființa o Bibliotecă Municipală, care va fi mereu alimentată cu toate noutățile de librărie și o sală de lectură, așa cum există la București și în alte mari orașe din străinătate.
Evident, toate acestea necesită cheltueli ce se vor putea face – dacă ieșenii se vor pune la curent cu sumele pe cari le datoresc primăriei și dacă municipiul va putea să încaseze toate datoriile ce i se cuvin de la diferite așezăminte și instituții centrale. Până atunci, chestiunea înființărei unui muzeu al orașului rămâne în stare de proect.
Paulian, Un nou muzeu municipal, o bibliotecă populară și o nouă pinacotecă a Iașului, în actualul local al Muzeului Golia. Interesant proect al D‑lui primar Racovitză, în „Lumeaˮ, an XVIII, nr. 5001, 6 ianuarie 1935, p. 3:
De mulți ani există în localitate un Muzeu de Antichități, instalat în curtea bisericei Golia, unul din monumentele autentice de artă pe care le posedă România. Acest muzeu adăpostește relicvele, documentele și armele din trecutul Iașului și Moldovei. Cu mulți ani în urmă, o mână de oameni au pus bazele Muzeului Comunal, adunându‑se în decursul vremei documente, arme, obiecte de artă, monede etc., care vorbesc despre trecutul Iașului. Dar… există un dureros „darˮ de câțiva ani, acest muzeu a fost lăsat în complectă părăsire. Noroc de Cavalerul de Zotta, fostul director al Arhivelor Statului. Postul este azi ocupat de Dl. prof. Alex. Băleanu. Acești oameni cu tragere de inimă pentru instituțiile Iașului n‑au încetat de a da alarma asupra stărei deplorabile în care a ajuns Muzeul istoric al Iașului. În cele din urmă, Dl. primar Racovitză, sesizat asupra halului de mizerie a muzeului, unde ploile și zăpada distrug, încetul cu încetul, relicvele istorice și picturile vechi, a acordat o sumă pentru reparațiile urgente, necesare unei bune păstrări a colecțiilor și obiectelor de artă aflate acolo.
Dl. primar Racovitză are însă alt plan, anume de a muta actualul muzeu din clădirea ce o ocupă acum în camere spațioase și bine întreținute din Turnul Goliei, urmând ca, între timp, să se amenajeze, pe cheltuiala primăriei, un nou muzeu, o bibliotecă a Iașului, unde trecutul orașului să se oglindească după epoci.
În acest scop, Dl. primar a convocat zilele trecute la primărie pe profesorii de istorie de la Universitate. A fost invitat și Dl. prof. Alexandru Băleanu, directorul Arhivelor Statului, care este, în același timp, și custodele muzeului istoric al Iașului. Cu această ocazie, D‑sa a arătat alarmanta stare a muzeului: pereții stau să cadă, acoperișul este distrus, intemperiile macină zi de zi toate odoarele, picturile și obiectele adunate cu atâta greutate, din țară și străinătate.
Dl. primar Racovitză, de acord cu profesorii convocați, a decis renovarea complectă a Muzeului și înființarea unei mari biblioteci populare comunale, atât de mult resimțită la Iași. Actualmente se redactează statutele Societății Muzeului municipal.
Extras din ziarul „Lumeaˮ, an XVIII, nr. 5001, 6 ianuarie 1935, p. 3
*** Cât de greu se poate face o bibliotecă la Iași!, în „Noutateaˮ, an IV, nr. 745, 4 aprilie 1935, p. 2:
Am semnalat frumoasa inițiativă pornită de inspectorul muncii din localitate, pentru înființarea unei biblioteci populare, pusă la îndemâna muncitorilor ieșeni. Inițiativa odată luată, au fost înaintate cereri către toate editurile din țară, pentru înzestrarea bibliotecii cu exemplare. Rezultatul? După două luni au fost strânse abia… 80 de cărți vechi, cu care în nici un caz nu poate fi pornită o bibliotecă. Astăzi, Inspectoratul Muncii intenționează să retrimită cărțile binevoitoarelor edituri sau să le împartă printre muncitori. Încă o acțiune de bine, care nu prinde rod în orașul nostru. Păcat!
*** [Dl. Osvald Racoviță…], (rubrica „Lumea spune că…ˮ), în „Lumeaˮ, an XVIII, nr. 5082, 11 aprilie 1935, p. 2:
Dl. Osvald Racoviță, primarul municipiului, în Consiliul Comunal de eri, a declarat că proectul Bibliotecei Publice Populare va fi înfăptuit vara aceasta. Biblioteca va fi instalată în clădirile ce se vor elibera la Muzeul din str[ada] Cuza Vodă.
*** [Direcțiunea Bibliotecii Populare „I. Creangăˮ…], în „Lumeaˮ, an XX, nr. 5701, 21 aprilie 1937, p. 4:
Direcțiunea Bibliotecii Populare „I. Creangăˮ a Primăriei Municipiului Iași, instalată în ograda bisericei Golia, adresează pe această cale un călduros apel către toți D‑nii autori de cărți, edituri, publiciști, librării și D‑nii profesori universitari și secundari din Iași, să dea prețiosul lor concurs, trimețând din lucrările D‑lor (cărți, broșuri, reviste etc.) Bibliotecei.
*** Informații, în „Opiniaˮ, an XXXIII, nr. 9017, 23 aprilie 1937, p. 4:
Direcția Bibliotecii Populare „I. Creangăˮ a Primăriei Municipiului Iași, instalată în ograda bisericei Golia, adresează un călduros apel tuturor D‑lor autori de cărți, edituri, librării, profesori universitari și secundari din Iași, să ajute și să contribue la reușita acestei frumoase opere, trimețând noei Biblioteci din lucrările dumnealor.
*** Informațiuni, în „Lumeaˮ, an XX, nr. 5720, 16 mai 1937, p. 4:
Extras din ziarul „Noutateaˮ, an VI, nr. 1398, 2 iunie 1937, p. 2
Direcțiunea Bibliotecei Populare „Ion Creangăˮ din ograda bisericei Golia aduce pe această cale mulțumiri următoarele persoane care, răspunzând apelului ce li s‑au adresat, au binevoit a trimite cărți, reviste, broșuri acestei Bibliotece: Î.P.S.S. mitropolitului Nicodem; D‑lui C. Meissner, fost ministru; ziarelor din capitală; Editurii Scrisul Românesc din Craiova; D‑lui P. Stati – Bălți, Revistei „Cuget moldovenescˮ – Bălți; Editurei Ziarului „Adevărulˮ, care a trimes un stoc mare de cărți; D‑lor profesori universitari din Iași; revistelor din Cluj; Bibliotecei Universității din Iași etc.
*** Biblioteca Municipiului Iași, în „Noutateaˮ, an VI, nr. 1398, 2 iunie 1937, p. 2:
În curând se deschide în localitate Biblioteca Populară „Ion Creangăˮ, organizată de Dl. primar Racoviță. Biblioteca va funcționa în curtea bisericii Golia, într‑o clădire încăpătoare, care deservește atât pentru adăpostirea volumelor, cât și ca sală de lectură. Biblioteca municipală este condusă de cunoscutul publicist ieșan D. Rudolf Suțu și va fi înzestrată cu numeroase volume, ce vor fi puse la dispoziția publicului. Au fost făcute cereri tuturor editurilor din țară, pentru obținerea în mod gratuit a volumelor necesare unei cât mai bune funcționări a Bibliotecii.
*** Informațiuni, în „Lumeaˮ, an XX, nr. 5789, 6 august 1937, p. 4:
„Situația actuală a culturii evreeștiˮ este titlul conferinței pe care o va ține în localitate D. Chaim Craft, președintele Organiz[ației] Acțiunea Evreească din București, în seara de duminică, 8 august, în sala Orfelinatului. Conferențiarul va fi prezentat publicului ieșan de D.M. Isac Moscovici. Conferința este organizată sub auspiciile Bibliotecii Populare. Intrarea [este] liberă.
*** [Universitatea ieșană a donat…], (rubrica „Lumea spune că…ˮ), în „Lumeaˮ, an XX, nr. 5791, 8 august 1937, p. 2:
Universitatea ieșană a donat câteva mii de volume Bibliotecii Populare „Ion Creangăˮ de la Golia.
*** Informațiuni, în „Lumeaˮ, an XX, nr. 5803, 22 august 1937, p. 4:
Direcțiunea Bibliotecii Populare „Ion Creangăˮ a Primăriei Municipiului Iași, aduce pe această cale mulțumiri călduroase, pentru donațiile de cărți, reviste etc., făcute acestei Biblioteci, următoarelor persoane și instituții: Biblioteca Universității Iași, Academia Română, primar O. Racovitză, Librăria Italiană București, Mitropolia București, Episcopia Galați și Chișinău, Imprimeria Națională și Monitorul Oficial, Primăria Municipiului București, Arthur Gorovei, membru al Academiei Române, Tipogr[afia] Mercur – Oradea, profesorul A.C. Cuza, Convorbiri literare și Cultura Românească, LʼIlustration – Paris, Edit[ura] Principele Mircea – București, Ed[itura] Papetăria Românească etc. etc.
Dr. I. Fr. B[otez], Biblioteca municipală. Un dar cultural impresionant făcut Iașului, în „Noutateaˮ, an VI, nr. 1468, 28 august 1937, p. 2:
În tăcere, fără acele bătăi de tobe anunțătoare a unor îndrăznețe performanțe, organizarea Bibliotecii Municipale a Iașului – fertilă idee a D‑lui primar O. Racovitză – a intrat în faza decisivă. Opera laborioasă încăpută pe mâinile bune ale intelectualului de resurse și gazetarului emerit care este Rudolf Suțu va fi în curând adusă la cunoștința marelui public. Până în prezent, se găsesc grupate în această bibliotecă municipală și catalogate peste 7000 volume, cuprinzând un fel de enciclopedie a cunoștințelor omenești, demnă de a fi trecută în atenția tuturor ieșenilor.
Lipsa unei asemenea biblioteci Iașul o simțea de mult. Chișinăul posedă o bibliotecă model de acest fel. Cernăuțul idem. La noi nu exista până în prezent decât biblioteca Universității ieșene, care nu‑i însă accesibilă marelui public. De aceia, efortul D‑lui Rudolf Suțu merită elogiat. Cu bani puțini, dar cu trudă mare, cărțile – majoritatea provenite din donațiuni – au fost grupate în rafturile bibliotecii de la Golia, în vecinătatea celeilalte instituțiuni de istorică tradiție ieșană și moldovenească: Arhivele Statului.
Sunt ani de când o încercare mai timidă în această direcție a fost năruită. Vorbim de Biblioteca Ateneului Tătărași, centru unde se căutase în trecut statornicirea și a unei Universități Populare. Lipsa de fonduri și oarecare vitregie idealistă a făcut imposibilă continuitatea. Recent, numai mâna viguroasă a D‑lui Kogălniceanu făgăduește să redea Tătărașului ceia ce‑i lipsea. Mai în centru, chemând la lumină toate cartierele Iașului, își va deschide porțile, la 20 septembrie, Biblioteca Municipală. Faptele de gospodărie ale D‑lui primar O. Racovitză se totalizează mereu. Sunt daruri interesante, la cari alții înaintea sa nu s‑au gândit și care merită subliniate, oricâtă modestie ar căuta să le acopere.
*** Vizitând Biblioteca Populară„Ion Creangăˮ, în „Lumeaˮ, an XX, nr. 5822, 13 septembrie 1937, p. 5:
O operă care, într‑adevăr, e demnă de semnalat și care nu aduce decât elogii inițiatorului ei este Biblioteca Populară „Ion Creangăˮ. Aceasta, modestă la început, a fost întemeiată în Iașul cultural de Dl. O. Racoviță, primarul orașului, care nu este numai un edil de valoare, ci și un iubitor al cărților. În felul acesta, Iașul a căpătat o bibliotecă populară, înzestrată cu un frumos stoc de volume, puse la dispoziția cititorilor dornici de a se instrui.
Curios să văd cum e organizată biblioteca, am făcut o vizită în ograda bisericei Golia, unde se află. M‑a primit Dl. Rudolf Suțu, cunoscutul și apreciatul publicist ieșan, directorul bibliotecii, care m‑a purtat printre rafturile grele de cărți, în paginile cărora sunt ascunse comori de artă, literatură și știință. Biblioteca posedă 9200 volume, adunate fără nici un ban, fără nicio subvenție, datorită numai perseverenței și devotamentului D‑lui Rudolf Suțu, care a organizat‑o mai mult cu răbdare, decât cu mijloace materiale.
*** Inaugurarea Bibliotecii municipale, în „Noutateaˮ, an VI, nr. 1487, 19 septembrie 1937, p. 2:
Am anunțat că în cadrul „Lunii Moldoveiˮ vom avea o serie de interesante manifestări. Astfel, duminică, 19 crt., orele 11 dim[ineața], va avea loc inaugurarea Bibliotecii Populare „Ion Creangăˮ a Primăriei Municipiului Iași.
Noua bibliotecă, pusă sub conducerea D‑lui Rudolf Suțu, cuprinde câteva mii volume, cari vor fi puse la dispoziția tuturor ieșenilor. La solemnitatea de duminică vor participa toți fruntașii ieșeni.
*** A fost inaugurată Biblioteca municipală, în „Noutateaˮ, an VI, nr. 1488, 21 septembrie 1937, p. 2[6]:
Eri a avut loc, în prezența autorităților, inaugurarea Bibliotecii „Ion Creangăˮ din curtea bisericei Golia. Biblioteca Municipală – instalată în localul fostului Muzeu Municipal și pusă sub conducerea D‑lui Rudolf Suțu – cuprinde, pe lângă cancelarie și sala de depozit și o sală mare de lectură, cu 72 de locuri deocamdată, cu posibilitatea de a se înmulți numărul lor până la 100. Biblioteca este înzestrată deocamdată cu opt mii volume, care se vor înmulți în raport cu numărul cititorilor. Are un număr de bibliotecari plătiți din fondurile Municipiului Iași, spre a putea funcționa la dispoziția cititorilor în condițiuni bune.
Muzeul Municipal va fi aranjat în sălile „Ghergheruluiˮ, adică a fostului tezaur mănăstiresc, care se găsește tot în curtea Mănăstirii Golia și căruia [i] se fac în prezent lucrări de renovare.
*** Inaugurarea Bibliotecii „Creangăˮ, în „Noutateaˮ, an VI, nr. 1488, 21 septembrie 1937, p. 4:
Eri a avut loc solemnitatea inaugurării Bibliotecii Populare „Ion Creangăˮ, din curtea bisericei Golia. S‑a oficiat un serviciu religios, după care a vorbit I.P.S.S. mitropolitul Nicodim, Dl. C. Meisner și O. Racoviță. Cuvântătorii au arătat importanța bibliotecii și personalitatea conducătorului ei, Dl. Rudolf Suțu. Ultimul a vorbit Dl. dr. Zosin.
Dr. I. Fr. Botez, Biblioteca municipală. Lupta de culturalizare a maselor a fost încadrată practic și la Iași, în „Noutateaˮ, an VI, nr. 1489, 22 septembrie 1937, p. 2:
Împrejurări independente de voința mea m‑au împiedicat să particip la inaugurarea Bibliotecii „Ion Creangăˮ, realizată potrivit ideii fericite a D‑lui primar O. Racoviță și prin inițiativele prețioase care aparțin D‑lui Rudolf Suțu, directorul noului așezământ de popularizare a culturii. O asemenea bibliotecă vrea să dea satisfacție nevoilor marelui public, dornic să cunoască literatura, știința și arta contimporană. Natural, cele 8000 de volume catalogate până în prezent constituesc un început, dar un început cât se poate de făgăduitor.
Deoarece timpul a fost scurt, s‑a lucrat cu acea tragere de inimă specifică împrejurărilor grele. Azi, cartea se găsește alungată din biblioteci. Marii amatori de cuvânt tipărit au găsit în urmașii lor minți dezgustate de eforturi intelectuale. Și atunci acești urmași au vândut bibliotecile părintești, pe prețuri stupid de reduse. Orice măslinar avea cum să cumpere volume valoroase pentru efectuarea ambalajelor. O rușine și o pierdere grea pentru Iași, unde cultura a jucat un magnific rol odinioară.
Gândul bun al primarului nostru a venit în această perioadă de prăpăd pentru intelectualitate, să cheme la redeșteptare conștiințele care nu pot fi trezite. O întreagă armată de tineri își petrec existența pe trotuar, prin cafenele, localuri de spectacole, squaruri, încercând o pierdere de timp inutilă, care mai târziu îi va costa greu. Acestora și tuturor celor dornici de redeșteptare spirituală se adresează locașul de luminare din curtea bisericei Golia.
*** Informații, în „Opiniaˮ, an XXXIII, nr. 9140, 23 septembrie 1937, p. 3:
Cu ocaziunea inaugurării Bibliotecii Populare „Ion Creangăˮ, Î.P.S.S. mitropolitul Nicodem a mai donat acestei Bibliotece Biblia, marea lucrare a Înaltului Prelat, în colaborare cu Pr. Galaction și profes[orul] Radu, o icoană și Noul Testament.
*** [Dl. Rudolf Suțu…], (rubrica „Lumea spune că…ˮ), în „Lumeaˮ, an XX, nr. 5836, 30 septembrie 1937, p. 2:
Dl. Rudolf Suțu a fost chemat eri la București, de Dl. prof. N. Iorga, care‑i va încredința manuscrise și volume prețioase pentru Biblioteca „Ion Creangăˮ.
*** [D‑na Elena C. Meisner…], (rubrica „Lumea spune că…ˮ), în „Lumeaˮ, an XX, nr. 5854, 21 octombrie 1937, p. 2:
D‑na Elena C. Meissner a făcut zilele trecute Bibliotecii Populare „I. Creangăˮ o donație de 100 cărți, reviste, literatură străină, opere filosofice etc.
*** [Dl. Rudolf Suțu…], (rubrica „Lumea spune că…ˮ), în „Lumeaˮ, an XX, nr. 5861, 29 octombrie 1937, p. 2:
Dl. Rudolf Suțu, înapoiat de la București, a adus un nou transport de cărți, în număr de 100, de la marea Editură „Bucovinaˮ – I.E. Torouțiu, donație pentru Biblioteca Populară „Ion Creangăˮ.
*** [Fundația Culturală Regală…], (rubrica „Lumea spune că…ˮ), în „Lumeaˮ, an XX, nr. 5878, 18 noiembrie 1937, p. 2:
Fundația Culturală Regală „Regele Carol IIˮ, al cărei director este Dl. prof. Al. Rosetti, a invitat pe Dl. Rudolf Suțu, directorul Bibliotecii Populare „Ion Creangăˮ, să vie să primească donația de cărți aprobată de Fundație pentru Biblioteca din Iași, în urma apelului adresat de Biblioteca „Ion Creangăˮ marei Fundații bucureștene.
*** [O frumoasă donație de cărți…], (rubrica „Lumea spune că…ˮ), în „Lumeaˮ, an XX, nr. 5895, 8 decembrie 1937, p. 2:
O frumoasă donație de cărți, de studii, de literatură, științifice, în număr de peste 300, a fost făcută de către Gh. Gr. Gheorghiu, profesor de matematică, Bibliotecii Populară „I. Creangă. De asemenea, Dl. prof. I. Găvănescul a donat aceleiași biblioteci numeroase cărți de filosofie. D‑nii Gh. Gr. Gheorghiu și I. Găvănescul au fost profesorii D‑lui Rudolf Suțu, directorul Bibliotecii.
Arald, O vizită la Biblioteca Populară „Ion Creangăˮ, în „Lumeaˮ, an XX, nr. 5902, 16 decembrie 1937, p. 2:
Înființată prin fericita inspirație a D‑lui primar Osvald Racoviță și instalată în centrul orașului, noua bibliotecă populară „Ion Creangăˮ este destinată nu numai cărturarilor, dar și marelui public, de toate categoriile sociale, care în orice zi de lucru se poate folosi, cercetând un număr de peste 15.000 volume. Purtând numele marelui povestitor din Humulești, Biblioteca este exclusiv românească, cuprinzând nouile sau vechile tipărituri românești, din diferite domenii. Am vizitat această bibliotecă. În sala principală de lectură domnește o liniște ideală. Mare, spațioasă, bine luminată și încălzită, perfect higienică, lectorul poate cerceta ceea ce‑l interesează și poate chiar lucra și scrie, atât de bine se poate simți când se instalează la o măsuță.
Prin amabilitatea colegului, Dl. Rudolf Suțu, directorul bibliotecii, secondat de Dl. Enache, doctorand în litere, am putut cerceta în amănunțime numeroasele dulapuri tixite de volume și catalogate pe materii. În primul rând este dulapul cuprinzând donațiile Universității din Iași – cărți de literatură românească. Apoi secția istorică și științifică, cuprinzând și literatura străină în limbi străine (franceză, germană). Urmează apoi dulapuri special consacrate științelor teologice, economice, precum și donațiile D‑lui prof. N. Iorga, Academiei Române, ale D‑lui prof. I.E. Torouțiu, Imprimeria Națională și ale tuturor marilor edituri române. De asemenea, sunt depozitate cele mai reputate reviste din țară și lucrările cele mai valoroase despre literatura română și străină.
Exprimăm aici un deziderat. Deoarece Biblioteca Populară „Ion Creangăˮ conține multe și valoroase lucrări pentru cercetători, care au nevoie mai multă de lucrările ce‑i interesează, am opina ca direcțiunea Bibliotecii să găsească modalitatea de a acorda persoanelor cunoscute, în schimbul unei garanții, cărțile cu împrumut, pe termen limitat, cum se obișnuește în toate marile biblioteci. Aceasta, bineînțeles, numai pentru specialiști.
*** Donație, în „Opiniaˮ, an XXXIV, nr. 9453, 2 octombrie 1938, p. 3:
D‑na Elena Nicolau, soția văduvă a fostului comisar Gh. Nicolau, a dăruit două tablouri de valoare pentru sala Bibliotecii „I. Creangăˮ.
*** O donație Bibliotecii „Ion Creangăˮ, în „Evenimentulˮ, an XXXIII, nr. 66, 19 septembrie 1939, p. 4:
O frumoasă donație a primit zilele trecute Biblioteca Populară „Ion Creangăˮ din ograda Bisericei Golia. D‑na și D‑l. dr. Apotecker, distinții noștri concetățeni, au donat un mare număr de cărți, de câteva sute, Bibliotecii „Ion Creangăˮ, cărți de mare valoare, științifice, literare, de studii. Dragostea lor pentru Iași, pentru orașul lor iubit, i‑au îndemnat să facă donația această de cărți Bibliotecii „Ion Creangăˮ care, situată fiind în partea aceasta a orașului, servește mult publicul, format în majoritate din elevi de școală și studenți. Biblioteca „Ion Creangăˮ numără până astăzi 21.750 cărți.
Acest donator este, foarte probabil, una și aceeași persoană cu medicul Nicolae Apotecker, student la Medicină în 1901[7], suplinitor, în ianuarie 1916, la Clinica de Oftalmologie a Spitalului Central din Iași[8] și medic primar din 1925[9].
Alfons Herovanu, O vizită la Biblioteca Populară „Ioan Creangăˮ, în „Opiniaˮ, an XXXVII, nr. 10009, 4 august 1940, p. 2:
Cedând unei legitime curiozități nutrite de multă vreme și pe care aniversarea unui secol de la înființarea Bibliotecii Mihăilene mi‑a reînnoit‑o, am vizitat, într‑o dimineață din săptămâna aceasta, Biblioteca Populară „Ioan Creangăˮ, din curtea bisericii Golia. Înființarea acestei biblioteci comunale revine în întregime inițiativ[ei] cunoscutului scriitor ieșan, autorul „Iașilor de odinioarăˮ, veneratul fost efor al Așezămintelor Sf[ân]tului Spiridon din Iași, Dl. Rudolf Suțu, a cărei meritoasă încercare a prins în 1936, sub primariatul laborios al D‑lui Osvald Racoviță și a dat apoi roadele ce cu vie satisfacție le‑am constatat acum.
Am crezut nedrept – și de aceia scriu aceste rânduri – că Iașul, ce fără falsă modestie se poate așeza printre centrele intelectuale ale țărei, să rămână nepăsător în fața sforțărilor ce‑i asigură conservarea renumelui său, căci este într‑adevăr o vină să se lase necunoscută și nefolosită această prețioasă așezare cărturărească care este Biblioteca Populară „Ioan Creangăˮ.
Sforțările materiale pe care le‑a făcut, din modestele resurse ale Primăriei, Dl. Osvald Racoviță întăi, pentru amenajarea unui local, mai apoi toți acei ce i‑au urmat și în special Dl. primar general Ionescu, pentru întreținere și personal, sunt cu prisosință recompensate. Căci într‑o sală mare și luminoasă, din localul fostului Muzeu Comunal, așezată în incinta vechei cetăți a Goliei, între zidurile ce parcă reamintesc simbolic – mai ales astăzi – gândul de apărare contra cotropitorilor, Dl. Rudolf Suțu are acum posibilitatea și sarcina de a conduce o bibliotecă cu peste 22.000 volume, de netăgăduită valoare literară, științifică, teologică etc. Patrusprezece dulapuri mari, cuprinzând pe categorii și în absolută ordine numerică acele 22.000 volume sunt așezate cu rânduială pratică și estetică, dând sălei, pe lângă un aspect de aleasă cuviință, și comoditatea și liniștea necesară.
După registre, Biblioteca pare a fi vizitată continuu de elevi, studenți și modești intelectuali, care nu‑și pot procura, prin propriile lor mijloace, hrana sufletului și lumina minței. Mărturisesc că am fost adânc impresionat când am aflat că acest întreg așezământ a fost realizat fără nici un ban, toate cărțile bibliotecii fiind dobândite absolut gratuit, prin stăruitoarea trudă a D‑lui Rudolf Suțu, care a folosit atât reputația sa consacrată, cât și legăturile personale cu cărturari și cu editori din țară. Astfel, Academia Română, Dl. profesor Neculai Iorga, Dl. Constantin Meissner, Dl. profesor Torouțiu care, prin Editura Bucovina, a publicat pentru popularizare operile lui Mihai Eminescu. Biblioteca Populară are un dulap propriu ce conține operile complecte ale acestui geniu al gândirii românești.
Constatând „de visuˮ această operă de stimulare culturală, n‑am vrut să o rețin, cu egoism, numai pentru propria mea mulțumire, ci am ținut s‑o împărtășesc și altora, atât spre folosul ieșenilor, cât și ca omagiu pentru munca rodnică a vechiului meu prieten și coleg de școală, Rudolf Suțu.
În mintea mea, soarta acestei modeste, dar minunate biblioteci, așezată în mistica singurătate din preajma bisericei Golia, ce stă cu ușile bătute în cuie, sub păcatul uitărei și ingratitudinei față de operile trecutului, se leagă de numele și de conducerea efectivă a celui ce a înființat‑o. Am sentimentul că ieșită din grija și conducerea D‑lui Suțu, din munca și idealul căruia s‑a născut, ea nu va mai putea trăi. În tot cazul, nu va mai progresa, desigur.
Bibliografie
(conține surse primare, organizate cronologic)
*** Un muzeu al municipiului Iași. Proectul D‑lui primar Osvald Racoviță, în „Liberalulˮ, an X, nr. 333, 19 noiembrie 1934.
Paulian, Un nou muzeu municipal, o bibliotecă populară și o nouă pinacotecă a Iașului, în actualul local al Muzeului Golia. Interesant proect al D‑lui primar Racovitză, în „Lumeaˮ, an XVIII, nr. 5001, 6 ianuarie 1935.
*** Cât de greu se poate face o bibliotecă la Iași!, în „Noutateaˮ, an IV, nr. 745, 4 aprilie 1935.
*** [Dl. Osvald Racoviță…], (rubrica „Lumea spune că…ˮ), în „Lumeaˮ, an XVIII, nr. 5082, 11 aprilie 1935.
*** [Direcțiunea Bibliotecii Populare „I. Creangăˮ…], în „Lumeaˮ, an XX, nr. 5701, 21 aprilie 1937.
*** Informații, în „Opiniaˮ, an XXXIII, nr. 9017, 23 aprilie 1937.
*** Informațiuni, în „Lumeaˮ, an XX, nr. 5720, 16 mai 1937.
*** Biblioteca Municipiului Iași, în „Noutateaˮ, an VI, nr. 1398, 2 iunie 1937.
*** Informațiuni, în „Lumeaˮ, an XX, nr. 5789, 6 august 1937.
*** [Universitatea ieșană a donat…], (rubrica „Lumea spune că…ˮ), în „Lumeaˮ, an XX, nr. 5791, 8 august 1937.
*** Informațiuni, în „Lumeaˮ, an XX, nr. 5803, 22 august 1937.
Dr. I. Fr. B[otez], Biblioteca municipală. Un dar cultural impresionant făcut Iașului, în „Noutateaˮ, an VI, nr. 1468, 28 august 1937.
*** Vizitând Biblioteca Populară „Ion Creangăˮ, în „Lumeaˮ, an XX, nr. 5822, 13 septembrie 1937.
*** Inaugurarea Bibliotecii municipale, în „Noutateaˮ, an VI, nr. 1487, 19 septembrie 1937.
*** A fost inaugurată Biblioteca municipală, în „Noutateaˮ, an VI, nr. 1488, 21 septembrie 1937.
*** Inaugurarea Bibliotecii „Creangăˮ, în „Noutateaˮ, an VI, nr. 1488, 21 septembrie 1937.
Dr. I. Fr. Botez, Biblioteca municipală. Lupta de culturalizare a maselor a fost încadrată practic și la Iași, în „Noutateaˮ, an VI, nr. 1489, 22 septembrie 1937.
*** Informații, în „Opiniaˮ, an XXXIII, nr. 9140, 23 septembrie 1937.
***[Dl. Rudolf Suțu…], (rubrica „Lumea spune că…ˮ), în „Lumeaˮ, an XX, nr. 5836, 30 septembrie 1937.
*** [D‑na Elena C. Meisner…], (rubrica „Lumea spune că…ˮ), în „Lumeaˮ, an XX, nr. 5854, 21 octombrie 1937.
*** [Dl. Rudolf Suțu…], (rubrica „Lumea spune că…ˮ), în „Lumeaˮ, an XX, nr. 5861, 29 octombrie 1937.
*** [Fundația Culturală Regală…], (rubrica „Lumea spune că…ˮ), în „Lumeaˮ, an XX, nr. 5878, 18 noiembrie 1937.
*** [O frumoasă donație de cărți…], (rubrica „Lumea spune că…ˮ), în „Lumeaˮ, an XX, nr. 5895, 8 decembrie 1937.
Arald, O vizită la Biblioteca Populară „Ion Creangăˮ, în „Lumeaˮ, an XX, nr. 5902, 16 decembrie 1937.
*** Donație, în „Opiniaˮ, an XXXIV, nr. 9453, 2 octombrie 1938.
*** O donație Bibliotecii „Ion Creangăˮ, în „Evenimentulˮ, an XXXIII, nr. 66, 19 septembrie 1939.
Alfons Herovanu, O vizită la Biblioteca Populară „Ioan Creangăˮ, în „Opiniaˮ, an XXXVII, nr. 10009, 4 august 1940.
[1] Iulian Marcel Ciubotaru, Începuturile Bibliotecii municipale ieșene reflectate în presa interbelică, în vol. Un veac în slujba comunității. Biblioteca Județeană „Gheorghe Asachiˮ Iași – 100, Iași, Editura Asachiana, 2020, p. 37‑63.
[2] Ibidem.
[3] *** Informațiuni, în „Lumeaˮ, an XX, nr. 5789, 6 august 1937, p. 4.
[4] Serviciul Judeţean Iaşi al Arhivelor Naţionale, fond Prefectura judeţului Iaşi, dosar nr. 48/1937, f. 151.
[5] Vezi, spre exemplu, Liviu Moscovici, Contribuții la bibliografia județului Iași: Biblioteca Județeană „Gh. Asachiˮ (1920‑1995). 75 de ani de activitate. Bibliografie selectivă, Iași, 1995.
[6] Acest articol a fost publicat și în „Noutateaˮ, an VI, nr. 1465, 25 august 1937, p. 2, dar nr. ziarului este greșit numerotat.
[7] Iancu Braunștein, Evreii în prima Universitate din România, vol. 2: Medici și farmaciști (1881‑1948), partea I (1881‑1929), Iași, Editura „Gr. T. Popaˮ, 2004, p. 19.
[8] Ibidem, p. 51.
[9] Ibidem, p. 304.