Acasă Editură Noi date despre Biblioteca Populară „Ion Creangăˮ din Iași. Investigații în presa...

Noi date despre Biblioteca Populară „Ion Creangăˮ din Iași. Investigații în presa anilor 1934 1940 – Iulian Marcel CIUBOTARU

115
0

Anul trecut, pregătind un capitol pentru monografia Bibliotecii Jude­țe­ne „Gheorghe Asachiˮ Iași, privitor la is­toria de început a acestei instituții, m‑am folosit pe presa ieșeană inter­be­li­că, deoarece astăzi, datorită ultimei confla­gra­ții mondiale, documentele de or­ga­ni­zare internă (administrativă), dar și fondul de carte din perioada din­tre cele două războaie, s‑au risipit[1]. Precum se știe, actuala bibliotecă este suc­cesoa­rea unor instituții asemă­nă­toa­re, pri­ma dintre ele înființată în 1920, în cadrul Muzeului Municipal. Fon­dul de carte al acestei biblioteci a fost preluat, mai apoi, de Biblioteca Popu­lară „Ion Creangăˮ, inaugurată în sep­tembrie 1937, ctitorie a primarului liberal Os­vald Racoviță și a publi­cis­tu­lui Rudolf Suțu.

Timpul scurt și volumul mare de muncă m‑au împiedicat, în 2020, să re­a­lizez o radiografie completă a presei in­­terbelice ieșene, necesară pentru com­­ple­tarea bibliografiei și cunoaș­te­rea istoriei instituțiilor de cultură din Iași dintre cele două războaie mon­dia­le. Deși studiul meu proiectează o re­con­­stituire fidelă, identificarea altor ar­­ticole vine să completeze și să ofere un plus de informație. Aceste articole – une­le aparent banale – reprezintă, ală­turi de celelalte, folosite în materialul pu­blicat anterior[2], singura sursă care per­­mite cunoașterea modului în care a luat ființă, s‑a dezvoltat, a fost inau­gu­ra­tă și a funcționat Biblioteca Populară „Ion Creangăˮ. Aportul oamenilor este, astfel, și mai bine relevat; oameni din Iași, dar și din alte provincii sau orașe. Par­curgând aceste articole, lista dona­to­rilor se întregește în mod fericit. La fel și datele referitoare la patrimoniul bibliotecii. Nu cunoaștem din alte sur­se faptul că personalități precum Elena Meissner, Constantin Meissner, mitro­po­litul Nicodim Munteanu, A.C. Cuza, Ion Găvănescul sau Artur Gorovei au spri­jinit această bibliotecă ieșeană, ofe­­rind cărți și alte bunuri culturale, ne­cesare dezvoltării patrimoniale.

Ideea înființării Bibliotecii Popu­lare a luat ființă încă din 1934, arti­co­lul din „Liberalulˮ ieșean fiind eloc­vent. Di­ficultățile specifice începuturi­lor – par­țial cunoscute – sunt și mai bine con­turate, căci alte inițiative de acest fel au fost sortite eșecului. Or­ga­ni­zarea unor conferințe, în august[3] și oc­tombrie 1937[4], arată că noua insti­tu­ție a în­ceput să funcționeze înainte de inau­gurarea din septembrie 1937, când a fost des­chisă publicului. Mo­men­tul fes­tiv al inaugurării e pre­zen­tat în „Noutateaˮ mai puțin detaliat de­cât în „Opi­niaˮ. Totuși, o informație ine­dită e fap­tul că evenimentul din sep­tembrie 1937 s‑a desfășurat în ca­drul „Lunii Mol­doveiˮ, manifestare ce s‑a bucurat de mare succes din partea publicului.

Articolul avocatului Alfons Hero­va­nu (1881‑1960), fratele fostului pri­mar al Iașilor, Eugen Herovanu, arată că biblioteca a continuat să fie des­chi­să și în 1940, iar Rudolf Suțu a rămas director, în ciuda unor informații con­tra­rii. Afirmația lui Alfons Herovanu, din finalul articolului, s‑a dovedit pre­mo­nitorie: ieșită din grija și conduce­rea Dlui Suțu, din munca și idealul că­ruia sa născut, ea [biblioteca, n.n.] nu va mai putea trăi. În tot cazul, nu va mai progresa, desigur.

Articolele folosite pentru acest ma­­terial – toate din presa ieșeană – nu au fost incluse în bibliografiile refe­ri­toa­re la istoria Bibliotecii Județene „Gheorghe Asachiˮ[5]. Ele au fost iden­ti­fi­cate după consultarea câtorva zeci de vo­lume de periodice, dar nici așa nu pu­­tem avea pretenția de exhaus­ti­vi­ta­te. Am preferat să le editez întocmai, cu ortografia specifică, ceea ce poate crea un sentiment de lipsă de uni­for­mi­tate (exemple: Racovitză / Racoviță; Ion / Ioan Creangă etc.).

*** Un muzeu al municipiului Iași. Proectul Dlui primar Osvald Raco­vi­ță, în „Liberalulˮ, an X, nr. 333, 19 noiembrie 1934, p. 2:

 

Între proectele de samă pe care D. Osvald Racoviță, primarul municipiului, tinde să le realizeze, este și unul de or­din cultural, consacrat Iașului și, fără a exagera, Moldovei. Dl. Osvald Racoviță tinde a întemeea un muzeul al muni­ci­piu­lui, așa cum există în toate orașele mari și civilizate. Ce va cuprinde acest mu­zeu? În primul rând, toată arhiva pri­­măriei, vechea arhivă, care cuprinde acte și documente de mare însemnătate din trecutul glorios al Iașului și al Mol­do­vei. Pe cât știm, această arhivă a fost admirabil ordonată de către Dl. Vasiliu, actualul ei șef, secondat de personalul res­pectiv. Muzeul ar cuprinde apoi toa­te cărțile și publicațiunele ce sau scris des­pre Iași și toate obiectele de artă sau de interes istoric de care este legat tre­cu­tul acestui oraș. Primăria, se știe, are o bogată și valoroasă colecție de ta­blo­uri (picturi), datorite artiștilor moldo­veni și străini, care alcătuesc o adevă­ra­tă pinacotecă.

Extras din ziarul „Liberalulˮ, an X, nr. 333, 19 noiembrie 1934, p. 2

În proectul Dlui primar Osvald Ra­­­coviță se mai cuprinde ideea de a înființa o Bibliotecă Municipală, care va fi mereu alimentată cu toate nou­tă­ți­le de librărie și o sală de lectură, așa cum exis­tă la București și în alte mari orașe din străinătate.

Evident, toate acestea necesită chel­tueli ce se vor putea face – dacă ieșenii se vor pune la curent cu su­me­le pe cari le datoresc primăriei și da­că municipiul va putea să înca­se­ze toate datoriile ce i se cuvin de la di­ferite așezăminte și instituții cen­tra­le. Până atunci, chestiu­nea înfi­in­­țărei unui muzeu al orașului ră­mâ­ne în stare de proect.

 

Paulian, Un nou muzeu muni­ci­pal, o bibliotecă populară și o no­uă pinacotecă a Iașului, în ac­tu­alul local al Muzeului Golia. In­teresant proect al Dlui primar Racovitză, în „Lumeaˮ, an XVIII, nr. 5001, 6 ianuarie 1935, p. 3:

 

De mulți ani există în localitate un Muzeu de Antichități, instalat în curtea bisericei Golia, unul din mo­numentele au­tentice de artă pe care le posedă România. Acest muzeu adă­pos­tește relicvele, documentele și ar­me­le din trecutul Iașului și Moldovei. Cu mulți ani în urmă, o mână de oameni au pus bazele Muzeului Comunal, adunân­duse în decursul vremei documente, ar­me, obiecte de artă, monede etc., care vor­besc des­pre trecutul Iașului. Dar… există un dureros „darˮ de câțiva ani, acest muzeu a fost lăsat în complectă părăsire. Noroc de Cavalerul de Zotta, fos­tul director al Arhivelor Statului. Pos­tul este azi ocupat de Dl. prof. Alex. Bă­lea­nu. Acești oa­meni cu tragere de ini­mă pentru insti­tu­țiile Iașului nau înce­tat de a da alar­ma asupra stărei deplo­ra­­bile în care a ajuns Muzeul istoric al Ia­șului. În cele din urmă, Dl. primar Ra­co­­vitză, sesizat asupra halului de mi­ze­rie a muzeului, unde ploile și zăpada dis­trug, încetul cu încetul, relicvele isto­ri­ce și picturile vechi, a acordat o sumă pentru reparațiile urgente, necesare unei bune păstrări a colecțiilor și obiec­te­lor de artă aflate acolo.

Dl. primar Racovitză are însă alt plan, anume de a muta actualul muzeu din clădirea ce o ocupă acum în camere spațioase și bine întreținute din Turnul Goliei, urmând ca, între timp, să se ame­na­jeze, pe cheltuiala primăriei, un nou mu­zeu, o bibliotecă a Iașului, unde tre­cu­tul orașului să se oglindească după epoci.

În acest scop, Dl. primar a convocat zilele trecute la primărie pe profesorii de istorie de la Universitate. A fost invitat și Dl. prof. Alexandru Băleanu, di­rectorul Ar­hivelor Statului, care este, în același timp, și custodele muzeului istoric al Ia­șu­lui. Cu această ocazie, Dsa a arătat alar­manta stare a muzeului: pe­­re­ții stau să cadă, acoperișul este distrus, intem­pe­ri­ile macină zi de zi toate odoarele, pic­tu­rile și obiectele adunate cu atâta gre­u­tate, din țară și străinătate.

Dl. primar Racovitză, de acord cu profesorii convocați, a decis renovarea complectă a Muzeului și înființarea unei mari biblioteci populare comunale, atât de mult resimțită la Iași. Actualmente se redactează statutele Societății Muzeului municipal.

Extras din ziarul „Lumeaˮ, an XVIII, nr. 5001, 6 ianuarie 1935, p. 3

*** Cât de greu se poate face o bi­blio­tecă la Iași!, în „Noutateaˮ, an IV, nr. 745, 4 aprilie 1935, p. 2:

 

Am semnalat frumoasa inițiativă por­nită de inspectorul muncii din loca­li­tate, pentru înființarea unei biblioteci populare, pusă la îndemâna mun­ci­to­ri­lor ieșeni. Inițiativa odată luată, au fost înaintate cereri către toate editurile din țară, pentru înzestrarea bibliotecii cu exem­­plare. Rezultatul? După două luni au fost strânse abia… 80 de cărți vechi, cu care în nici un caz nu poate fi por­ni­tă o bibliotecă. Astăzi, Inspectoratul Mun­­cii intenționează să retrimită căr­ți­le binevoitoarelor edituri sau să le îm­par­­tă printre muncitori. Încă o acțiune de bine, care nu prinde rod în orașul nostru. Păcat!

 

*** [Dl. Osvald Racoviță…], (rubrica „Lumea spune că…ˮ), în „Lumeaˮ, an XVIII, nr. 5082, 11 aprilie 1935, p. 2:

 

Dl. Osvald Racoviță, primarul mu­ni­cipiului, în Consiliul Comunal de eri, a declarat că proectul Bibliotecei Publice Populare va fi înfăptuit vara aceasta. Bi­blioteca va fi instalată în clădirile ce se vor elibera la Muzeul din str[ada] Cuza Vodă.

 

*** [Direcțiunea Bibliotecii Populare „I. Creangăˮ…], în „Lumeaˮ, an XX, nr. 5701, 21 aprilie 1937, p. 4:

 

Direcțiunea Bibliotecii Populare „I. Creangăˮ a Primăriei Municipiului Iași, instalată în ograda bisericei Golia, adre­­­sează pe această cale un călduros apel către toți Dnii autori de cărți, edi­turi, publiciști, librării și Dnii profesori uni­versitari și secundari din Iași, să dea prețiosul lor concurs, trimețând din lu­crările Dlor (cărți, broșuri, reviste etc.) Bibliotecei.

 

*** Informații, în „Opiniaˮ, an XXXIII, nr. 9017, 23 aprilie 1937, p. 4:

 

Direcția Bibliotecii Populare „I. Crean­­găˮ a Primăriei Municipiului Iași, instalată în ograda bisericei Golia, adre­­sează un călduros apel tuturor Dlor autori de cărți, edituri, librării, pro­­fesori universitari și secundari din Iași, să ajute și să contribue la reușita acestei frumoase opere, trimețând noei Biblio­teci din lucrările dumnealor.

 

*** Informațiuni, în „Lumeaˮ, an XX, nr. 5720, 16 mai 1937, p. 4:

Extras din ziarul „Noutateaˮ, an VI, nr. 1398, 2 iunie 1937, p. 2

Direcțiunea Bibliotecei Populare „Ion Creangăˮ din ograda bisericei Golia aduce pe această cale mulțumiri ur­mă­toa­rele persoane care, răspunzând ape­lu­lui ce li sau adresat, au binevoit a tri­mi­te cărți, reviste, broșuri acestei Bi­blio­tece: Î.P.S.S. mitropolitului Nicodem; Dlui C. Meissner, fost ministru; ziarelor din capitală; Editurii Scrisul Românesc din Craiova; Dlui P. Stati – Bălți, Revis­tei „Cuget moldovenescˮ – Bălți; Editu­rei Zia­rului „Adevărulˮ, care a trimes un stoc mare de cărți; Dlor profesori uni­ver­­sitari din Iași; revis­te­lor din Cluj; Bi­blio­te­cei Universității din Iași etc.

 

*** Biblioteca Muni­ci­piului Iași, în „No­u­tateaˮ, an VI, nr. 1398, 2 iunie 1937, p. 2:

 

În curând se des­chi­de în localitate Bi­blio­teca Populară „Ion Creangăˮ, organizată de Dl. primar Ra­co­viță. Biblioteca va funcționa în curtea bi­sericii Golia, întro clădire încăpă­toa­re, care de­ser­vește atât pentru adăpos­ti­rea volu­me­lor, cât și ca sală de lec­tu­ră. Biblio­te­ca municipală este condusă de cunos­cu­tul publicist ieșan D. Rudolf Suțu și va fi înzestrată cu numeroase vo­­lume, ce vor fi puse la dispoziția pu­bli­­cului. Au fost făcute cereri tuturor edi­­turilor din țară, pentru obținerea în mod gratuit a volumelor necesare unei cât mai bune func­ționări a Bibliotecii.

 

*** Informațiuni, în „Lumeaˮ, an XX, nr. 5789, 6 august 1937, p. 4:

 

„Situația actuală a culturii evre­eștiˮ este titlul conferinței pe care o va ți­ne în localitate D. Chaim Craft, preșe­din­­tele Organiz[ației] Acțiunea Evre­eas­­că din București, în seara de dumi­ni­că, 8 august, în sala Orfelinatului. Con­fe­­­rențiarul va fi prezentat publicului ieșan de D.M. Isac Moscovici. Conferința este organizată sub auspiciile Bibliote­cii Populare. Intrarea [este] liberă.

 

*** [Universitatea ieșană a donat…], (rubrica „Lumea spune că…ˮ), în „Lu­­­meaˮ, an XX, nr. 5791, 8 august 1937, p. 2:

 

Universitatea ieșană a donat câte­va mii de volume Bibliotecii Populare „Ion Creangăˮ de la Golia.

 

*** Informațiuni, în „Lumeaˮ, an XX, nr. 5803, 22 august 1937, p. 4:

 

Direcțiunea Bibliotecii Populare „Ion Creangăˮ a Primăriei Municipiului Iași, aduce pe această cale mulțumiri căl­­duroase, pentru donațiile de cărți, re­viste etc., făcute acestei Biblioteci, ur­mă­­­toarelor persoane și instituții: Biblio­teca Universității Iași, Academia Ro­mâ­nă, primar O. Racovitză, Librăria Ita­lia­nă București, Mitropolia București, Epis­copia Galați și Chișinău, Imprimeria Na­țio­nală și Monitorul Oficial, Primăria Mu­nicipiului București, Arthur Gorovei, mem­bru al Academiei Române, Tipo­gr[afia] Mercur – Oradea, profesorul A.C. Cuza, Convorbiri literare și Cultura Ro­mânească, LʼIlustration – Paris, Edi­t[ura] Principele Mircea – București, Ed[itu­ra] Papetăria Românească etc. etc.

 

Dr. I. Fr. B[otez], Biblioteca muni­ci­pală. Un dar cultural impresionant făcut Iașului, în „Noutateaˮ, an VI, nr. 1468, 28 august 1937, p. 2:

 

În tăcere, fără acele bătăi de tobe anun­țătoare a unor îndrăznețe perfor­man­țe, organizarea Bibliotecii Munici­pa­le a Iașului – fertilă idee a Dlui pri­mar O. Racovitză – a intrat în faza deci­si­vă. Opera laborioasă încăpută pe mâi­nile bune ale intelectualului de resurse și gazetarului emerit care este Rudolf Suțu va fi în curând adusă la cunoștința ma­relui public. Până în prezent, se gă­sesc grupate în această bibliotecă mu­ni­cipală și catalogate peste 7000 volu­me, cuprinzând un fel de enciclopedie a cunoștințelor omenești, demnă de a fi tre­cută în atenția tuturor ieșenilor.

Lipsa unei asemenea biblioteci Ia­șul o simțea de mult. Chișinăul posedă o bibliotecă model de acest fel. Cernăuțul idem. La noi nu exista până în prezent de­­cât biblioteca Universității ieșene, ca­re nui însă accesibilă marelui public. De aceia, efortul Dlui Rudolf Suțu me­ri­tă elogiat. Cu bani puțini, dar cu trudă ma­re, cărțile – majoritatea provenite din donațiuni – au fost grupate în raftu­rile bibliotecii de la Golia, în veci­nă­ta­tea celeilalte instituțiuni de istorică tra­diție ieșană și moldovenească: Arhivele Statului.

Sunt ani de când o încercare mai ti­midă în această direcție a fost nă­ru­i­tă. Vorbim de Biblioteca Ateneului Tă­tă­rași, centru unde se căutase în trecut sta­tornicirea și a unei Universități Popu­lare. Lipsa de fonduri și oarecare vitregie idealistă a făcut imposibilă con­tinuitatea. Recent, numai mâna vi­gu­roa­să a Dlui Kogălniceanu făgă­du­ește să redea Tătărașului ceia cei lip­sea. Mai în centru, chemând la lumină toate cartierele Iașului, își va deschide porțile, la 20 septembrie, Biblioteca Municipală. Faptele de gospodărie ale Dlui primar O. Racovitză se totalizează mereu. Sunt daruri interesante, la cari alții înaintea sa nu sau gândit și care merită subliniate, oricâtă modestie ar că­uta să le acopere.

 

*** Vizitând Biblioteca Populară„Ion Creangăˮ, în „Lumeaˮ, an XX, nr. 5822, 13 septembrie 1937, p. 5:

O operă care, întradevăr, e demnă de semnalat și care nu aduce decât elo­gii inițiatorului ei este Biblioteca Popu­lară „Ion Creangăˮ. Aceasta, modestă la început, a fost întemeiată în Iașul cul­tu­ral de Dl. O. Racoviță, pri­ma­­rul orașului, care nu este numai un edil de va­loa­re, ci și un iubitor al cărților. În fe­lul acesta, Iașul a căpătat o bibliotecă populară, înzes­tra­tă cu un frumos stoc de vo­­lume, puse la dispoziția cititorilor dornici de a se in­strui.

Curios să văd cum e or­ga­nizată biblioteca, am fă­cut o vizită în ograda bise­ri­cei Golia, unde se află. Ma primit Dl. Rudolf Suțu, cunoscutul și apre­ciatul publicist ieșan, directorul bi­bliotecii, ca­re ma purtat printre raf­tu­ri­­le grele de cărți, în paginile cărora sunt ascunse comori de artă, literatură și știință. Biblioteca posedă 9200 vo­lu­me, adunate fără nici un ban, fără nicio sub­venție, da­torită numai perseverenței și devota­mentului Dlui Rudolf Suțu, care a organizato mai mult cu răb­da­re, decât cu mijloace materiale.

 

*** Inaugurarea Bibliotecii muni­ci­pa­le, în „Noutateaˮ, an VI, nr. 1487, 19 septembrie 1937, p. 2:

 

Am anunțat că în cadrul „Lunii Mol­­doveiˮ vom avea o serie de inte­re­san­te manifestări. Astfel, duminică, 19 crt., orele 11 dim[ineața], va avea loc inau­­gurarea Bibliotecii Populare „Ion Creangăˮ a Primăriei Municipiului Iași.

Noua bibliotecă, pusă sub condu­ce­rea Dlui Rudolf Suțu, cuprinde câte­va mii volume, cari vor fi puse la dis­po­ziția tuturor ieșenilor. La solemnitatea de duminică vor participa toți fruntașii ieșeni.

 

*** A fost inaugurată Biblioteca mu­ni­cipală, în „Noutateaˮ, an VI, nr. 1488, 21 septembrie 1937, p. 2[6]:

 

Eri a avut loc, în prezența auto­ri­tă­­ților, inaugurarea Bibliotecii „Ion Crean­­găˮ din curtea bisericei Golia. Bi­blio­teca Municipală – instalată în loca­lul fostului Muzeu Municipal și pusă sub conducerea Dlui Rudolf Suțu – cuprin­de, pe lângă cancelarie și sala de depo­zit și o sală mare de lectură, cu 72 de lo­curi deocamdată, cu posibilitatea de a se înmulți numărul lor până la 100. Bi­blio­teca este înzestrată deocamdată cu opt mii volume, care se vor înmulți în ra­port cu numărul cititorilor. Are un nu­măr de bibliotecari plătiți din fon­du­ri­le Municipiului Iași, spre a putea func­țio­na la dispoziția cititorilor în condi­țiuni bune.

Muzeul Municipal va fi aranjat în sălile „Ghergheruluiˮ, adică a fostului te­zaur mănăstiresc, care se găsește tot în curtea Mănăstirii Golia și căruia [i] se fac în prezent lucrări de renovare.

 

*** Inaugurarea Bibliotecii „Crean­găˮ, în „Noutateaˮ, an VI, nr. 1488, 21 septembrie 1937, p. 4:

 

Eri a avut loc solemnitatea inau­gu­­rării Bibliotecii Populare „Ion Crean­­­­găˮ, din curtea bisericei Golia. Sa ofi­ciat un serviciu religios, după ca­re a vor­bit I.P.S.S. mitropolitul Nico­dim, Dl. C. Meisner și O. Racoviță. Cu­vân­tătorii au arătat importanța bi­blio­­­tecii și personalitatea conducă­to­ru­lui ei, Dl. Rudolf Suțu. Ultimul a vor­bit Dl. dr. Zosin.

 

Dr. I. Fr. Botez, Biblioteca muni­ci­pa­lă. Lupta de culturalizare a maselor a fost încadrată practic și la Iași, în „Noutateaˮ, an VI, nr. 1489, 22 septembrie 1937, p. 2:

 

Împrejurări independente de voin­ța mea mau împiedicat să particip la inaugurarea Bibliotecii „Ion Creangăˮ, re­alizată potrivit ideii fericite a Dlui pri­mar O. Racoviță și prin inițiativele pre­țioase care aparțin Dlui Rudolf Suțu, directorul noului așezământ de popu­larizare a culturii. O asemenea bi­blio­te­că vrea să dea satisfacție nevoilor ma­re­lui public, dornic să cunoască literatura, știința și arta contimporană. Natural, cele 8000 de volume catalogate până în prezent constituesc un început, dar un început cât se poate de fă­gă­duitor.

Deoarece timpul a fost scurt, sa lu­­­­crat cu acea tragere de inimă speci­fi­că împrejurărilor grele. Azi, cartea se găsește alungată din biblioteci. Marii ama­­tori de cuvânt tipărit au găsit în ur­mașii lor minți dezgustate de efor­turi intelectuale. Și atunci acești ur­mași au vândut bibliotecile părintești, pe prețuri stupid de reduse. Orice măs­li­nar avea cum să cumpere volume va­lo­roase pentru efectuarea ambalajelor. O rușine și o pierdere grea pentru Iași, un­de cultura a jucat un magnific rol odi­nioară.

Gândul bun al primarului nostru a ve­nit în această perioadă de prăpăd pen­tru intelectualitate, să cheme la re­deș­teptare conștiințele care nu pot fi tre­zite. O întreagă armată de tineri își pe­­trec existența pe trotuar, prin cafene­le, localuri de spectacole, squaruri, în­cer­când o pierdere de timp inutilă, care mai târziu îi va costa greu. Acestora și tuturor celor dornici de redeșteptare spi­rituală se adresează locașul de lumi­na­re din curtea bisericei Golia.

 

*** Informații, în „Opiniaˮ, an XXXIII, nr. 9140, 23 septembrie 1937, p. 3:

 

Cu ocaziunea inaugurării Biblio­te­cii Populare „Ion Creangăˮ, Î.P.S.S. mi­tro­­politul Nicodem a mai donat acestei Bibliotece Biblia, marea lucrare a Înal­tu­lui Prelat, în colaborare cu Pr. Galac­tion și profes[orul] Radu, o icoană și Noul Testament.

 

*** [Dl. Rudolf Suțu…], (rubrica „Lu­mea spune că…ˮ), în „Lumeaˮ, an XX, nr. 5836, 30 septembrie 1937, p. 2:

 

Dl. Rudolf Suțu a fost chemat eri la București, de Dl. prof. N. Iorga, carei va încredința manuscrise și volume preți­oa­se pentru Biblioteca „Ion Creangăˮ.

 

*** [Dna Elena C. Meisner…], (ru­bri­­ca „Lumea spune că…ˮ), în „Lu­meaˮ, an XX, nr. 5854, 21 octom­brie 1937, p. 2:

 

Dna Elena C. Meissner a făcut zile­­le trecute Bibliotecii Populare „I. Crean­­găˮ o donație de 100 cărți, reviste, lite­ratură străină, opere filosofice etc.

 

*** [Dl. Rudolf Suțu…], (rubrica „Lu­mea spune că…ˮ), în „Lumeaˮ, an XX, nr. 5861, 29 octombrie 1937, p. 2:

 

Dl. Rudolf Suțu, înapoiat de la Bu­cu­rești, a adus un nou transport de cărți, în număr de 100, de la marea Edi­tu­ră „Bucovinaˮ – I.E. Torouțiu, dona­ție pen­tru Biblioteca Populară „Ion Creangăˮ.

 

*** [Fundația Culturală Regală…], (rubrica „Lumea spune că…ˮ), în „Lu­­­meaˮ, an XX, nr. 5878, 18 no­iembrie 1937, p. 2:

 

Fundația Culturală Regală „Regele Carol IIˮ, al cărei director este Dl. prof. Al. Rosetti, a invitat pe Dl. Rudolf Suțu, directorul Bibliotecii Populare „Ion Crean­găˮ, să vie să primească donația de cărți aprobată de Fundație pentru Bi­blioteca din Iași, în urma apelului adre­­sat de Biblioteca „Ion Creangăˮ ma­­rei Fundații bucureștene.

 

*** [O frumoasă donație de cărți…], (rubrica „Lumea spune că…ˮ), în „Lu­meaˮ, an XX, nr. 5895, 8 de­cem­brie 1937, p. 2:

 

O frumoasă donație de cărți, de stu­dii, de literatură, științifice, în număr de peste 300, a fost făcută de către Gh. Gr. Gheorghiu, profesor de matematică, Bibliotecii Populară „I. Creangă. De ase­me­nea, Dl. prof. I. Găvănescul a donat ace­leiași biblioteci numeroase cărți de filosofie. Dnii Gh. Gr. Gheorghiu și I. Gă­vă­­nescul au fost profesorii Dlui Rudolf Suțu, directorul Bibliotecii.

 

Arald, O vizită la Biblioteca Popu­lară „Ion Creangăˮ, în „Lumeaˮ, an XX, nr. 5902, 16 decembrie 1937, p. 2:

 

Înființată prin fericita inspirație a Dlui primar Osvald Racoviță și insta­la­tă în centrul orașului, noua bibliotecă populară „Ion Creangăˮ este destinată nu numai cărturarilor, dar și marelui pu­blic, de toate categoriile sociale, care în orice zi de lucru se poate folosi, cer­ce­tând un număr de peste 15.000 volu­me. Purtând numele marelui povestitor din Humulești, Biblioteca este exclusiv românească, cuprinzând nouile sau ve­chi­le tipărituri românești, din diferite do­­menii. Am vizitat această bibliotecă. În sala principală de lectură domnește o liniște ideală. Mare, spațioasă, bine lu­minată și încălzită, perfect higienică, lec­torul poate cerceta ceea cel inte­re­sea­ză și poate chiar lucra și scrie, atât de bine se poate simți când se insta­lea­ză la o măsuță.

Prin amabilitatea colegului, Dl. Ru­dolf Suțu, directorul bibliotecii, se­con­dat de Dl. Enache, doctorand în lite­re, am putut cerceta în amănunțime nu­­­meroasele dulapuri tixite de volume și catalogate pe materii. În primul rând este dulapul cuprinzând donațiile Uni­ver­sității din Iași – cărți de literatură ro­mânească. Apoi secția istorică și ști­in­țifică, cuprinzând și literatura străină în limbi străine (franceză, germană). Ur­­mează apoi dulapuri special con­sa­cra­te științelor teologice, economice, pre­­cum și donațiile Dlui prof. N. Iorga, Aca­­demiei Române, ale Dlui prof. I.E. To­rouțiu, Imprimeria Națională și ale tu­­turor marilor edituri române. De ase­menea, sunt depozitate cele mai repu­ta­te reviste din țară și lucrările cele mai valoroase despre literatura română și străină.

Exprimăm aici un deziderat. De­oa­re­ce Biblioteca Populară „Ion Creangăˮ conține multe și valoroase lucrări pen­tru cercetători, care au nevoie mai mul­tă de lucrările cei interesează, am opi­na ca direcțiunea Bibliotecii să gă­seas­că modalitatea de a acorda persoanelor cunoscute, în schimbul unei ga­ranții, cărțile cu împrumut, pe termen limitat, cum se obișnuește în toate marile bi­blio­teci. Aceasta, bineînțeles, numai pen­tru specialiști.

 

*** Donație, în „Opiniaˮ, an XXXIV, nr. 9453, 2 octombrie 1938, p. 3:

 

Dna Elena Nicolau, soția văduvă a fostului comisar Gh. Nicolau, a dăruit do­uă tablouri de valoare pentru sala Bibliotecii „I. Creangăˮ.

 

*** O donație Bibliotecii „Ion Crean­găˮ, în „Evenimentulˮ, an XXXIII, nr. 66, 19 septembrie 1939, p. 4:

 

O frumoasă donație a primit zilele trecute Biblioteca Populară „Ion Crean­găˮ din ograda Bisericei Golia. Dna și Dl. dr. Apotecker, distinții noștri con­ce­tă­țeni, au donat un mare număr de cărți, de câteva sute, Bibliotecii „Ion Crean­găˮ, cărți de mare valoare, știin­ți­fi­ce, literare, de studii. Dragostea lor pen­tru Iași, pentru orașul lor iubit, iau îndemnat să facă donația această de cărți Bibliotecii „Ion Creangăˮ care, si­tu­ată fiind în partea aceasta a orașului, servește mult publicul, format în ma­jo­ri­tate din elevi de școală și studenți. Biblioteca „Ion Creangăˮ numără până astăzi 21.750 cărți.

Acest donator este, foarte pro­ba­bil, una și aceeași persoană cu medicul Nicolae Apotecker, student la Medi­ci­nă în 1901[7], suplinitor, în ianuarie 1916, la Clinica de Oftalmologie a Spi­ta­lului Central din Iași[8] și medic pri­mar din 1925[9].

 

Alfons Herovanu, O vizită la Biblio­te­ca Populară „Ioan Creangăˮ, în „Opi­niaˮ, an XXXVII, nr. 10009, 4 august 1940, p. 2:

 

Cedând unei legitime curiozități nu­­trite de multă vreme și pe care ani­ver­sarea unui secol de la înființarea Bi­blio­tecii Mihăilene mia reînnoito, am vi­zitat, întro dimineață din săptămâna aceasta, Biblioteca Populară „Ioan Crean­­găˮ, din curtea bisericii Golia. Înființarea acestei biblioteci comunale revine în întregime inițiativ[ei] cunos­cu­tu­lui scriitor ieșan, autorul „Iașilor de odi­nioarăˮ, veneratul fost efor al Așeză­mintelor Sf[ân]tului Spiridon din Iași, Dl. Rudolf Suțu, a cărei meritoasă în­cer­ca­re a prins în 1936, sub primariatul la­borios al Dlui Osvald Racoviță și a dat apoi roadele ce cu vie satisfacție leam constatat acum.

Am crezut nedrept – și de aceia scriu aceste rânduri – că Iașul, ce fără fal­să modestie se poate așeza printre centrele intelectuale ale țărei, să ră­mâ­nă nepăsător în fața sforțărilor cei asi­gură conservarea renumelui său, căci este întradevăr o vină să se lase ne­cu­nos­­cută și nefolosită această prețioasă așe­zare cărturărească care este Biblio­te­ca Populară „Ioan Creangăˮ.

Sforțările materiale pe care lea fă­cut, din modestele resurse ale Pri­mă­ri­ei, Dl. Osvald Racoviță întăi, pentru ame­najarea unui local, mai apoi toți acei ce iau urmat și în special Dl. pri­mar general Ionescu, pentru întreținere și personal, sunt cu prisosință recom­pen­sate. Căci întro sală mare și lu­mi­noa­să, din localul fostului Muzeu Comu­nal, așezată în incinta vechei cetăți a Go­liei, între zidurile ce parcă rea­min­tesc simbolic – mai ales astăzi – gândul de apărare contra cotropitorilor, Dl. Ru­dolf Suțu are acum posibilitatea și sarcina de a conduce o bibliotecă cu pes­­te 22.000 volume, de netăgăduită va­loare literară, științifică, teologică etc. Patrusprezece dulapuri mari, cu­prin­zând pe categorii și în absolută or­di­ne numerică acele 22.000 volume sunt așezate cu rânduială pratică și es­te­tică, dând sălei, pe lângă un aspect de aleasă cuviință, și comoditatea și liniș­tea necesară.

După registre, Biblioteca pare a fi vi­zitată continuu de elevi, studenți și mo­dești intelectuali, care nuși pot pro­cu­ra, prin propriile lor mijloace, hrana sufletului și lumina minței. Mărturisesc că am fost adânc impresionat când am aflat că acest întreg așezământ a fost re­alizat fără nici un ban, toate cărțile bi­bliotecii fiind dobândite absolut gra­tu­it, prin stăruitoarea trudă a Dlui Ru­dolf Suțu, care a folosit atât reputația sa consacrată, cât și legăturile per­so­na­le cu cărturari și cu editori din țară. Astfel, Academia Română, Dl. profesor Neculai Iorga, Dl. Constantin Meissner, Dl. profesor Torouțiu care, prin Editura Bucovina, a publicat pentru popu­lari­za­re operile lui Mihai Eminescu. Biblio­te­ca Populară are un dulap propriu ce con­ține operile complecte ale acestui ge­niu al gândirii românești.

Constatând „de visuˮ această ope­ră de stimulare culturală, nam vrut să o rețin, cu egoism, numai pentru pro­pria mea mulțumire, ci am ținut so îm­păr­tășesc și altora, atât spre folosul ie­șenilor, cât și ca omagiu pentru munca rodnică a vechiului meu prieten și coleg de școală, Rudolf Suțu.

În mintea mea, soarta acestei mo­deste, dar minunate biblioteci, așezată în mistica singurătate din preajma bisericei Golia, ce stă cu ușile bătute în cuie, sub păcatul uitărei și ingratitu­di­nei față de operile trecutului, se leagă de numele și de conducerea efectivă a celui ce a înființato. Am sentimentul că ieșită din grija și conducerea Dlui Suțu, din munca și idealul căruia sa născut, ea nu va mai putea trăi. În tot cazul, nu va mai progresa, desigur.

Bibliografie

(conține surse primare, organizate cronologic)

 

*** Un muzeu al municipiului Iași. Proectul Dlui primar Osvald Racoviță, în „Liberalulˮ, an X, nr. 333, 19 noiembrie 1934.

Paulian, Un nou muzeu municipal, o bibliotecă populară și o nouă pinacotecă a Iașului, în actualul local al Muzeului Golia. Interesant proect al Dlui primar Racovitză, în „Lumeaˮ, an XVIII, nr. 5001, 6 ianuarie 1935.

*** Cât de greu se poate face o bibliotecă la Iași!, în „Noutateaˮ, an IV, nr. 745, 4 aprilie 1935.

*** [Dl. Osvald Racoviță…], (rubrica „Lumea spune că…ˮ), în „Lumeaˮ, an XVIII, nr. 5082, 11 aprilie 1935.

*** [Direcțiunea Bibliotecii Populare „I. Creangăˮ…], în „Lumeaˮ, an XX, nr. 5701, 21 aprilie 1937.

*** Informații, în „Opiniaˮ, an XXXIII, nr. 9017, 23 aprilie 1937.

*** Informațiuni, în „Lumeaˮ, an XX, nr. 5720, 16 mai 1937.

*** Biblioteca Municipiului Iași, în „Noutateaˮ, an VI, nr. 1398, 2 iunie 1937.

*** Informațiuni, în „Lumeaˮ, an XX, nr. 5789, 6 august 1937.

*** [Universitatea ieșană a donat…], (rubrica „Lumea spune că…ˮ), în „Lumeaˮ, an XX, nr. 5791, 8 august 1937.

*** Informațiuni, în „Lumeaˮ, an XX, nr. 5803, 22 august 1937.

Dr. I. Fr. B[otez], Biblioteca municipală. Un dar cultural impresionant făcut Iașului, în „Noutateaˮ, an VI, nr. 1468, 28 august 1937.

*** Vizitând Biblioteca Populară „Ion Creangăˮ, în „Lumeaˮ, an XX, nr. 5822, 13 septembrie 1937.

*** Inaugurarea Bibliotecii municipale, în „Noutateaˮ, an VI, nr. 1487, 19 septembrie 1937.

*** A fost inaugurată Biblioteca municipală, în „Noutateaˮ, an VI, nr. 1488, 21 septembrie 1937.

*** Inaugurarea Bibliotecii „Creangăˮ, în „Noutateaˮ, an VI, nr. 1488, 21 septembrie 1937.

Dr. I. Fr. Botez, Biblioteca municipală. Lupta de culturalizare a maselor a fost încadrată practic și la Iași, în „Noutateaˮ, an VI, nr. 1489, 22 septembrie 1937.

*** Informații, în „Opiniaˮ, an XXXIII, nr. 9140, 23 septembrie 1937.

***[Dl. Rudolf Suțu…], (rubrica „Lumea spune că…ˮ), în „Lumeaˮ, an XX, nr. 5836, 30 septembrie 1937.

*** [Dna Elena C. Meisner…], (rubrica „Lumea spune că…ˮ), în „Lumeaˮ, an XX, nr. 5854, 21 octombrie 1937.

*** [Dl. Rudolf Suțu…], (rubrica „Lumea spune că…ˮ), în „Lumeaˮ, an XX, nr. 5861, 29 octombrie 1937.

*** [Fundația Culturală Regală…], (rubrica „Lumea spune că…ˮ), în „Lumeaˮ, an XX, nr. 5878, 18 noiembrie 1937.

*** [O frumoasă donație de cărți…], (rubrica „Lumea spune că…ˮ), în „Lumeaˮ, an XX, nr. 5895, 8 decembrie 1937.

Arald, O vizită la Biblioteca Populară „Ion Creangăˮ, în „Lumeaˮ, an XX, nr. 5902, 16 decembrie 1937.

*** Donație, în „Opiniaˮ, an XXXIV, nr. 9453, 2 octombrie 1938.

*** O donație Bibliotecii „Ion Creangăˮ, în „Evenimentulˮ, an XXXIII, nr. 66, 19 sep­tem­brie 1939.

Alfons Herovanu, O vizită la Biblioteca Populară „Ioan Creangăˮ, în „Opiniaˮ, an XXXVII, nr. 10009, 4 august 1940.

[1] Iulian Marcel Ciubotaru, Începuturile Bi­blio­te­cii municipale ieșene reflectate în presa inter­be­lică, în vol. Un veac în slujba comunității. Biblioteca Județeană „Gheorghe Asachiˮ Iași – 100, Iași, Editura Asachiana, 2020, p. 37‑63.

[2] Ibidem.

[3] *** Informațiuni, în „Lumeaˮ, an XX, nr. 5789, 6 august 1937, p. 4.

[4] Serviciul Judeţean Iaşi al Arhivelor Naţionale, fond Prefectura judeţului Iaşi, dosar nr. 48/1937, f. 151.

[5] Vezi, spre exemplu, Liviu Moscovici, Con­tri­bu­ții la bibliografia județului Iași: Biblioteca Județeană „Gh. Asachiˮ (1920‑1995). 75 de ani de activitate. Bibliografie selectivă, Iași, 1995.

[6] Acest articol a fost publicat și în „Noutateaˮ, an VI, nr. 1465, 25 august 1937, p. 2, dar nr. ziarului este greșit numerotat.

[7] Iancu Braunștein, Evreii în prima Universitate din România, vol. 2: Medici și farmaciști (1881‑1948), partea I (1881‑1929), Iași, Edi­tura „Gr. T. Popaˮ, 2004, p. 19.

[8] Ibidem, p. 51.

[9] Ibidem, p. 304.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here