Distribuie
Lucrarea impune în domeniul cercetării literare o critică a profunzimilor care investighează arsenalul de semnificații mitico-culturale ale imaginii răului dintr-o perspectivă transliterară, pluridisciplinară. Evitând abordarea unilaterală, reducționistă a textelor literare, investigația de față vine cu optica unei tratări multiaspectuale a unei problematici cheie, cu implicații teologice, mitologice, metafizice, sociale, etice și artistice. Pornind de la modalitățile de abordare a problemei răului în mitologia cosmogonică românească, trecând prin interpretările formelor și devenirilor sale arhetipale, așa cum se prezintă acestea în opera lui Ion Creangă, stăruind asupra percepțiilor artistice ale răului ca distorsiune a lumii și a omului, lucrarea realizează o cercetare monografică a determinărilor caracterului, semnificațiilor și mijloacelor de manifestare a răului în literatura română, inclusiv cea din Basarabia, a rolului și corelărilor acestei teme literare cu alte teme din imaginarul literar românesc.
„Într-o lume tot mai complexă și multipolarizată, mai greu de stăpânit și de înțeles, mitologia, legendele, basmele, literatura sunt un instrument foarte eficace de a pătrunde la nivelul profund al reprezentărilor colective, al schemelor arhetipale ale naturii umane. Imaginarul răului, așa cum constelează acesta în creațiile literare sau artistice, este o temă care depășește cu mult domeniul cercetărilor aplicate și deschide o fereastră către probleme care vizează întreaga noastră societate. Stăpânind instrumentele de analiză ale istoriei religiei, morfologiei basmului, literaturii comparate și cercetării imaginarului, cartea lui Constantin Ivanov capătă o relevanță neașteptată pentru istoria mentalităților”, ne precizează despre cercetarea de față criticul literar Corin Braga. Constantin Ivanov (n. 1986, Glodeni, R. Moldova) este cercetător la Institutul de Filologie Română „B.P. Hasdeu” (Republica Moldova) și membru al Centrului de cercetare a imaginarului „Phantasma” de la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Licențiat în științe umanistice (română-greacă) la Facultatea de Litere a Universității de Stat din Moldova (2010), a urmat un masterat în domeniul literaturii comparate și antropologiei culturale la Facultatea de Litere a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, iar în 2021 și-a susținut lucrarea de doctorat în Filologie „Expresia răului în literatura română (Ion Creangă, Mircea Eliade, Vasile Vasilace, Savatie Baștovoi etc.)”.
Mai multe despre carte – https://bjiasi.ebibliophil.ro/mon/raul-interpretari-literare-hqhzdgsd/
Articole similare
În volumul cinci din seria "Cuvintelor duhovnicești", ale Cuviosului Paisie, sunt cuprinse învățăturile Starețului cu privire la patimi și virtuți. Prezentele învățături nu constituie o învățătura sistematică, nici nu se referă pe larg la toate patimile și virtuțile, ci ele au fost adunate din răspunsurile Starețului la întrebările legate de "diagnosticarea" și vindecarea patimilor, precum și de lucrarea virtuții. Mai multe despre carte - https://bjiasi.ebibliophil.ro/mon/cuvinte-duhovnicesti-vol-5-patimi-si-virtuti-vnjggjxs/
După mai bine de un deceniu, când surorile Nikki, Sami și Tori Knotek aud cuvântul mamă, îl simt de parcă sufletul le-ar fi sfâșiat de gheara unui vultur, declanșând amintiri care au fost secretul lor încă din copilărie. Până acum. Ani la rând, în spatele ușilor închise ale fermei lor din Raymond (Washington), mama lor sadică, Shelly, și-a supus fetele unor abuzuri inimaginabile, umilințe, torturi și terori psihice. Trecând împreună prin toate aceste experiențe, Nikki, Sami și Tori au dezvoltat o legătură sfidătoare care le-a ajutat să devină mult mai puțin
Măritată peste noapte cu Alfonso d’Este, duce de Ferrara, Modena și Reggio, Lucrezia părăsește Florența natală pentru a trăi la o curte străină ale cărei obiceiuri îi par stranii și unde prezența ei nu este tocmai dorită. Chiar și soțul ei pare o enigmă: este fie un estet înconjurat de artiști, fie un despot în fața căruia tremură și propriile-i rude. În timp ce pozează la nesfârșit pentru un portret menit a-i surprinde frumusețea pentru eternitate, Lucrezia înțelege că în ochii curții ea nu îndeplinește decât rolul de mamă a
