Distribuie
Nizar Qabbani este o voce singulară în poezia arabă contemporană şi un nume de referinţă în istoriografia literaturii şi poeziei arabe moderne. Traducerile din poezia lui realizate şi publicate în limba română sunt puţine şi au apărut sporadic în reviste literare şi în volume cu tematică erotică.
Titlul editorial „Antologie lirică – Nizar Qabbani”, oferă iubitorilor de cultură şi estetică poetică o riguroasă selecţie de versuri reprezentând aproximativ 70% din totalul volumelor antume şi postume ale poetului sirian, fiind un experiment unic şi inedit în peisajul editorial românesc.
Nizar Tawfiq Qabbani (n. 21 martie 1923 – m. 30 aprilie 1998) a fost un poet, publicist și diplomat sirian. Lirica sa abordează temele dragostei, erotismului, feminismului, religiei și naționalismului arab. Este unul dintre cei mai faimoși poeți arabi contemporani.
Mai multe despre carte – https://bjiasi.ebibliophil.ro/mon/antologie-lirica-rg7f58km/
Articole similare
În volumul cinci din seria "Cuvintelor duhovnicești", ale Cuviosului Paisie, sunt cuprinse învățăturile Starețului cu privire la patimi și virtuți. Prezentele învățături nu constituie o învățătura sistematică, nici nu se referă pe larg la toate patimile și virtuțile, ci ele au fost adunate din răspunsurile Starețului la întrebările legate de "diagnosticarea" și vindecarea patimilor, precum și de lucrarea virtuții. Mai multe despre carte - https://bjiasi.ebibliophil.ro/mon/cuvinte-duhovnicesti-vol-5-patimi-si-virtuti-vnjggjxs/
După mai bine de un deceniu, când surorile Nikki, Sami și Tori Knotek aud cuvântul mamă, îl simt de parcă sufletul le-ar fi sfâșiat de gheara unui vultur, declanșând amintiri care au fost secretul lor încă din copilărie. Până acum. Ani la rând, în spatele ușilor închise ale fermei lor din Raymond (Washington), mama lor sadică, Shelly, și-a supus fetele unor abuzuri inimaginabile, umilințe, torturi și terori psihice. Trecând împreună prin toate aceste experiențe, Nikki, Sami și Tori au dezvoltat o legătură sfidătoare care le-a ajutat să devină mult mai puțin
Măritată peste noapte cu Alfonso d’Este, duce de Ferrara, Modena și Reggio, Lucrezia părăsește Florența natală pentru a trăi la o curte străină ale cărei obiceiuri îi par stranii și unde prezența ei nu este tocmai dorită. Chiar și soțul ei pare o enigmă: este fie un estet înconjurat de artiști, fie un despot în fața căruia tremură și propriile-i rude. În timp ce pozează la nesfârșit pentru un portret menit a-i surprinde frumusețea pentru eternitate, Lucrezia înțelege că în ochii curții ea nu îndeplinește decât rolul de mamă a
