Distribuie
Acţiunea romanului Mikael Karvajalka este plasată în secolul al XVI-lea, marcat de procesele Inchiziţiei, de războaiele lui Carol al V-lea şi de apariţia protestantismului. Tânărul Mikael pleacă să studieze la Paris împreună cu prietenul său Antti Kallenpoika, fierarul care mai apoi îl va însoţi peste tot. Din aventură în aventură, străbate o Europă sfâşiată de conflicte politice, sociale şi religioase. Ajuns în inima unei păduri germane, Mikael întâlneşte o „vindecătoare”, care îl va vrăji definitiv. Dar suntem în anul 1520, când nimic nu mişcă fără ştirea Vaticanului, iar tânărului îi va fi dat să descopere chipul cel mai crud al Bisericii. Dezgustat de metodele barbare ale Romei, Mikael se alătură ţăranilor germani răsculaţi, îl cunoaşte pe Martin Luther şi asistă, în calitate de martor privilegiat al istoriei, la naşterea creştinismului protestant.
Mika WALTARI (1908-1979) a fost unul dintre cei mai apreciaţi scriitori finlandezi ai secolului XX. A publicat primul roman, Marea iluzie, de factură expresionistă, în 1928, la doar doi ani după absolvirea Colegiului Normal din Helsinki. Tânărul scriitor s-a aflat în atenţia criticilor, care fie l-au contestat, fie l-au lăudat, comparându-l cu Paul Morand, Hemingway sau Scott Fitzgerald. După teologie, a studiat filozofia şi estetica la Universitatea din Helsinki până în 1929. Redactor la Revista Finlandei, reporter la radio, cronicar literar, Mika Waltari s-a impus rapid ca romancier şi dramaturg. Autor extrem de prolific, a scris romane psihologice, istorice şi poliţiste, nuvele şi povestiri, literatură pentru copii, piese de teatru şi scenarii de film. Dar notorietatea internaţională i-a adus-o Egipteanul (1945), impresionantă recreare a Egiptului din secolul al XIV-lea î.H., tradus în peste treizeci de ţări, care l-a propulsat printre cei mai citiţi autori. În 1952 a publicat Amanţii din Bizanţ, magnifică frescă a ultimelor luni de dinaintea căderii Constantinopolului (1453) în mâna otomanilor. În 1955 a apărut Etruscul, un incitant roman de aventuri şi, totodată, o adevărată enciclopedie romanţată a civilizaţiei mediteraneene a secolului al V-lea î.H. În 1957, Mika Waltari a devenit membru al Academiei Finlandeze, iar în 1970 a primit titlul de doctor honoris causa al Universităţii din Turku. La Editura Polirom au apărut până în prezent romanele: Etruscul (2002, 2010, 2017), Egipteanul (2003, 2008, 2013, 2015), Amanţii din Bizanţ (2003, 2008, 2011), Mikael Karvajalka (2005, 2022), Secretul împărăţiei (2007, 2016), Romanul (2016, 2020), Tânărul Ioannis (2020) şi Motanul Chinez (2023).
Mai multe despre carte – https://bjiasi.ebibliophil.ro/mon/mikael-karvajalka-tineretea-lui-mikael-karvajalka-si-nemaipomenitele-lui-aventuri-prin-multe-tari-ale-lumii-pana-in-anul-1527-povestite-cu-sinceritate-de-el-insusi-in-zece-carti-kp2vvgd7/
Articole similare
În volumul cinci din seria "Cuvintelor duhovnicești", ale Cuviosului Paisie, sunt cuprinse învățăturile Starețului cu privire la patimi și virtuți. Prezentele învățături nu constituie o învățătura sistematică, nici nu se referă pe larg la toate patimile și virtuțile, ci ele au fost adunate din răspunsurile Starețului la întrebările legate de "diagnosticarea" și vindecarea patimilor, precum și de lucrarea virtuții. Mai multe despre carte - https://bjiasi.ebibliophil.ro/mon/cuvinte-duhovnicesti-vol-5-patimi-si-virtuti-vnjggjxs/
După mai bine de un deceniu, când surorile Nikki, Sami și Tori Knotek aud cuvântul mamă, îl simt de parcă sufletul le-ar fi sfâșiat de gheara unui vultur, declanșând amintiri care au fost secretul lor încă din copilărie. Până acum. Ani la rând, în spatele ușilor închise ale fermei lor din Raymond (Washington), mama lor sadică, Shelly, și-a supus fetele unor abuzuri inimaginabile, umilințe, torturi și terori psihice. Trecând împreună prin toate aceste experiențe, Nikki, Sami și Tori au dezvoltat o legătură sfidătoare care le-a ajutat să devină mult mai puțin
Măritată peste noapte cu Alfonso d’Este, duce de Ferrara, Modena și Reggio, Lucrezia părăsește Florența natală pentru a trăi la o curte străină ale cărei obiceiuri îi par stranii și unde prezența ei nu este tocmai dorită. Chiar și soțul ei pare o enigmă: este fie un estet înconjurat de artiști, fie un despot în fața căruia tremură și propriile-i rude. În timp ce pozează la nesfârșit pentru un portret menit a-i surprinde frumusețea pentru eternitate, Lucrezia înțelege că în ochii curții ea nu îndeplinește decât rolul de mamă a
